Noul PNDR va avea 14 măsuri; investiţiile în ferme şi sprjinirea tinerilor vor fi priorităţi în programul 2014

„Am stabilit 14 măsuri pe noul PNDR, deşi eu am sperat să fie numai 11, pentru că ideea de bază este să reducem mult birocraţia şi numărul măsurilor pentru a ne concentra doar pe acelea care pot dezvolta cu adevărat mediul rural din România. În prezent, numărul măsurilor este de 24, iar reducerea este de 10 măsuri. Va fi mai uşor şi pentru agenţia de plăţi, dar şi pentru fermieri, în contextul în care avem nişte obligaţii pentru repartizarea celor 7,14 miliarde de euro. Dorinţa mea este să susţinem cât mai mult sectorul zootehnic, ca să mergem cât mai mult pe produse cu valoare adăugată mare. Noi exportăm cereale în loc să le utilizăm la creşterea porcilor şi importăm masiv purcei şi carne de porc. După anul 2011, România a devenit al cincilea exportator european de cereale, ceea ce pentru mine nu este un motiv de laudă, pentru că una este să exporţi o tonă de grâu cu 200 de euro şi alta o tonă de carne de porc cu 1.500 de euro”, a spus Irimescu.

Potrivit sursei citate, noul PNDR va susţine, în primul rând, măsurile destinate tinerilor, iar în cel de-al doilea, măsurile de investiţii în ferme şi în industria alimentară, acestea fiind urmate de cele destinate investiţiilor în infrastructura rurală.

„Deşi noi nu ne-am dorit aşa mult pentru investiţii în infrastructura rurală, întrucât sunt alte fonduri mai consistente pentru infrastructură, până la urmă vom da 1,2 miliarde de euro. De asemenea, vom acorda 30% din totalul fondurilor pentru măsurile de agromediu, pentru că este cerinţa CE, dar şi o sumă pentru grupurile de producători. Repet, intenţia noastră este să ne concentrăm pe partea de investiţii în fermă şi în industria alimentară pentru că România are cea mai proastă încărcătură pe tractor din Europa. Dacă, în Polonia, sunt 9,6 tractoare la 100 de hectare, în România sunt 1,4 tractoare la aceeaşi suprafaţă. Şi dacă am da toţi banii de investiţii în ferme nu ar ajunge pentru a avea un nivel suficient de dotare tehnologică”, a subliniat Achim Irimescu.

Acesta a precizat că, în privinţa calendarului de adoptare a programului, până la sfârşitul lunii octombrie va exista un prim proiect care va fi discutat cu potenţialii beneficiari.

„Venim până la sfârşitul lunii octombrie cu un prim proiect ca să ne consultăm public cu potenţialii beneficiari ai programului, respectiv cu fermieri, consultanţi, instituţii, iar pe 1 ianuarie 2014 să ne ducem la Comisie cu un program destul de bine pus la punct pentru începerea negocierilor”, a adăugat oficialul MADR.

Compania de consultanţă GBI Consulting, împreună cu opt institute şi universităţi din România, vor realiza Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) pentru perioada 2014 – 2020, pe un contract de 3,5 milioane de euro, fără TVA, finanţat în totalitate din fonduri europene.

PNDR este instrumentul prin care se acordă fonduri europene nerambursabile pentru investiţiile private şi publice care vor asigura dezvoltarea satelor din România. Alocarea totală prin PNDR din fonduri europene a fost de 8,12 miliarde de euro pentru perioada 2007 – 2013, însă pentru viitoarea programare 2014 – 2020, României i-a fost redusă alocarea financiară cu un miliard de euro, până la circa 7,1 miliarde de euro.

România a atras până în iulie 2013 aproximativ cinci miliarde de euro din fondurile europene pentru dezvoltare rurală, ceea ce reprezintă un grad de absorbţie de aproximativ 58% din suma totală alocată prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2007 – 2013, potrivit datelor furnizate de Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP).

De la demararea PNDR în anul 2008, APDRP a gestionat 141.625 de cereri de finanţare, în valoare de peste 17,95 de miliarde de euro. Până la această dată au fost selectate pentru a primi finanţare nerambursabilă 87.307 proiecte, cu o valoare de peste 6,13 miliarde de euro, ceea ce reprezintă un grad de angajare de 83,48% a fondurilor publice disponibile (finanţarea Uniunii Europene şi cofinanţarea Guvernului României).