Noul pod de la Cernavodă intră săptămâna viitoare în reparaţii

‘Din punct de vedere al circulaţiei, nu vor fi niciun fel de modificări al graficului. Trenurile vor circula după acelaşi grafic, doar că în loc să se circule de la Constanţa la Bucureşti pe firul 2 se va circula pe firul 3 (pe podul Anghel Saligny – n. r. ), pentru că firul 2 va fi închis pentru lucrări de reabilitare’, a spus Dorin Maier.

El a subliniat că pe ruta Constanţa – Bucureşti trenurile vor circula pe vechiul pod de la Cernavodă, cel realizat de Anghel Saligny, proaspăt reabilitat şi redat în folosinţă din data de 16 septembrie 2015.

‘Practic, trenurile de la Constanţa către Bucureşti vor circula pe podul vechi, al lui Saligny. Ca să se poată face circulaţia pe două fire, ca să nu avem întârzieri în circulaţie, una dintre solicitările noastre a fost reabilitarea acestui pod (cel vechi – n.r.) pentru a se putea închide un fir de circulaţie de pe podul nou. Viteza de circulaţie este de 30 km la oră şi pe podul vechi, şi pe podul nou’, a explicat Maier.

Şeful Sucursalei CF Constanţa a dat asigurări că aceste lucrări de reabilitare nu vor provoca întârzieri nici în ceea ce priveşte transportul feroviar de călători şi nici la cel de marfă. Potrivit acestuia, reabilitarea întregului sistem de poduri va aduce o siguranţă mai mare în circulaţie, dar şi o viteză mai mare de circulaţie, care va putea ajunge, de la 30 km pe oră la 140 – 160 km pe oră.

Lucrările de reabilitare a podului nou de la Cernavodă sunt prevăzute a se finaliza la jumătatea anului 2016.

La rândul său, directorul Centrului Naţional de Calificare şi Instruire Feroviară (CENAFER), Marcel Oţoiu, a subliniat că Podul Anghel Saligny a avut o importanţă strategică, în condiţiile în care Dobrogea şi restul Principatelor Unite trebuiau ”legate” la un moment dat şi ”Dunărea traversată”, pentru a se asigura şi facilita transportul de mărfuri din Principate înspre Dobrogea ”recucerită după Războiul de Independenţă şi Pacea Crimeei’, revenită statului român.

‘În acest context, era o deschidere pentru un transport, spunem noi acum multimodal. Era un transport fluvial, un transport pe calea ferată, iar acest pod a facilitat acest transport şi apoi pe cel maritim. Deci, importanţă strategică, în primă fază, pentru dezvoltarea economică şi socială a României’, a precizat Oţoiu.

Lucrările la pod, după un proiect al inginerului Anghel Saligny, au început în 1890 şi s-au finalizat în 1895. Directorul şantierului a fost chiar inginerul Anghel Saligny.

‘Este vorba despre un complex de trei poduri. Primul care s-a realizat a fost peste braţul Borcea, cel de-al doilea pod a fost realizat chiar peste Dunăre, iar cel de-al treilea a reprezentat un viaduct peste balta iezerului, în aşa fel încât zona mlăştinoasă să fie evitată, pentru că nu putea fi traversată altfel, şi iată că acest complex de poduri a devenit, la momentul finalizării construcţiei, 1895, cea mai mare construcţie şi cu anvergura cea mai mare din Europa şi a treia din lume’, a spus Marcel Oţoiu.

Vineri, s-a desfăşurat proiectul cultural – educativ – social ”Arcade peste timp şi ape’, care a avut drept scop marcarea a 155 de ani de la inaugurarea liniei de cale ferată Cernavodă – Constanţa, prima linie feroviară din Dobrogea, şi 120 de ani de la realizarea complexului podurilor dunărene, sub conducerea inginerului Anghel Saligny.

Proiectul ‘Arcade peste timp şi ape’ promovează valorile istorice, culturale, economice şi tradiţiile poporului român pentru construirea şi dezvoltarea sistemului căilor ferate pe teritoriul României.

Proiectul a fost propus de CENAFER şi s-a desfăşurat sub patronajul Ministerului Transporturilor, iar CFR Călători a fost partener.