Noul premier sârb Milos Vucevic a declarat că Belgradul este pregătit să facă compromisuri în relația cu Priștina

Serbia este „absolut pregătită să discute cu Priştina”, să „încheie acorduri, să facă compromisuri”, a asigurat Milos Vucevic în ajunul unei întâlniri dintre preşedintele sârb Aleksandar Vucic şi premierul kosovar Albin Kurti, prima după aproape un an.

„Este mai bine să stai în jurul unei mese de o mie de ori fără rezultate decât să ai un singur incident pe teren. Mai bine să te aşezi, să te întâlneşti, să încerci să vorbeşti unul cu celălalt. Totul mai degrabă decât o escaladare”, a adăugat el, fără a preciza care ar putea fi natura compromisurilor la care ar fi dispusă partea sârbă.

„Marile naţiuni, marile state nu sunt grozave datorită teritoriului lor, ci datorită responsabilităţii lor de a căuta pacea şi compromisul’, a mai spus Vucevic, a cărui ţară nu a recunoscut niciodată independenţa Kosovo, fosta sa provincie. După care i-a atribuit lui Kurti responsabilitatea pentru starea de moarte clinică în care se află dialogul Belgrad-Priştina:”Cred că nu vrea deloc ca dialogul să reuşească”.

Tensiunile dintre Serbia şi fosta sa provincie nu au încetat niciodată de la războiul care a avut loc la sfârşitul anilor 1990, un război care a provocat mii de morţi şi a dus la o intervenţie armată a NATO împotriva Belgradului. Puţinele progrese în dialog au fost de atunci urmate în mod regulat de izbucniri de conflicte şi de o revenire la status-quo.

Milos Vucevic, numit prim-ministru în primăvară, după câţiva ani în fruntea Ministerului Apărării, a recunoscut, de asemenea, că armele sârbe ar putea ajunge pe frontul din Ucraina pentru a ajuta Kievul. Luni, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a avertizat că Rusia „va analiza afirmaţiile” conform cărora muniţii sârbe au ajuns în mâinile Kievului şi „le va discuta cu prietenii săi sârbi”.”Nu este vorba de o contribuţie sârbă la unul dintre beligeranţi”, a asigurat Vucevic, ci mai degrabă de arme vândute ţărilor terţe care, apoi, le redistribuie.”Nu vreau să împiedic companiile să ne vândă muniţia în Spania, Cehia, Statele Unite… Pentru că nu este interzis şi nu este imoral să producem arme şi muniţii care, din păcate, sunt folosite şi acolo unde există război”, a spus el.

Serbia încearcă să îşi ţină de ani de zile echilibrul pe o linie fină între Est şi Vest, o sarcină devenită mult mai dificilă după invadarea Ucrainei de către Rusia. Candidată la aderarea la UE, Serbia a condamnat la ONU invazia rusă, dar refuză să se alinieze la sancţiunile occidentale împotriva Moscovei, care furnizează peste 90% din gazul folosit în Serbia.

Milos Vucevic a menţionat şi proiectul minei de litiu din vestul ţării, care a provocat demonstraţii masive împotriva guvernului anterior, care au dus la oprirea temporară a proiectului.

Dacă guvernul va sfârşi prin a fi de acord, Rio Tinto, care deţine terenul de aproape 20 de ani, ar putea extrage până la 58.000 de tone de litiu pe an în Jadar, în apropierea graniţei cu Bosnia. Mineritul este „unul dintre pilonii creării statului nostru şi nu văd de ce nu ar trebui să fie aşa în viitor”, a spus Vucevic.”Dacă Serbia are un asemenea potenţial economic, interesant pentru întreg continentul european, atunci acesta poate fi un punct de cotitură nu numai economic, ci şi politic”.

Preocupat să liniştească opoziţia, care se pregăteşte să manifeste vineri împotriva reluării proiectului, premierul Vucevic a insistat că Serbia „nu este o colonie”, că „nimeni nu va veni să-i jefuiască resursele naturale” şi a asigurat că „fiecare decizie va fi luată exclusiv în interesul Serbiei şi al cetăţenilor săi”.

Guvernul nu va lăsa niciodată „pe nimeni să distrugă râuri, câmpuri, păduri, munţi”, a asigurat el şi a justifica exploatarea aurului alb – litiul comparându-l cu aurul negru – petrolul.”Imaginaţi-vă dacă Arabia Saudită, Emiratele, Kuweit, Libia sau Irak nu şi-ar fi exploatat petrolul, dacă ţările din Europa nu şi-ar fi exploatat mineralele, dacă Norvegia ar fi încetat să extragă petrol, dacă Federaţia Rusă ar fi încetat să extragă petrol, gaze?”.

Esenţial în tranziţia ecologică, litiul, care permite fabricarea bateriilor, ar putea accelera perspectivele europene ale Serbiei, al cărei interes strategic, a asigurat Vucecic,”este să devină membru cu drepturi depline al UE”.

Sursa foto: Wikipedia