Noul prim-ministru al Marii Britanii amână până la mijlocul lui noiembrie anunţarea noilor măsuri bugetare
Sunak, al treilea premier britanic în 50 de zile, preia conducerea în Downing Street pe fondul unei grave crize sociale provocate de creşterea preţurilor.
Contextul economic s-a deteriorat şi mai mult după ce promisiunile de scăderi masive de impozite, nefinanţate, făcute de fostul premier Liz Truss, au declanşate grave turbulenţe pe pieţe în septembrie, ducând la devalorizarea lirei sterline şi creşterea dobânzilor.
Pentru a calma furtuna, experimentatul Jeremy Hunt a fost chemat să preia Ministerul Finanţelor el anulând aproape toate măsurile anunţate anterior. Hunt urma să prezinte lunea viitoarea un plan bugetar menit în primul rând să dea asigurări cu privire la stabilitatea pe termen lung a finanţelor publice.
Reconfirmat marţi în funcţie, el a anunţat, după prima reuniune a noului guvern, în care s-a pus de acord cu Rishi Sunak, că, din ‘prudenţă’, această prezentare va fi amânată pentru 17 noiembrie.
‘Vreau să vă confirm că ea va demonstra că datoria va scădea pe termen mediu. Dar este tot extrem de important ca această prezentare să se bazeze pe previziunile economice şi previziunile de finanţe publice cele mai precise cu putinţă’, a declarat el.
Conform presei britanice, Rishi Sunak, fost bancher şi ex-ministru de finanţe care avertizase el însuşi în vară asupra consecinţelor nefaste ale programului lui Liz Truss, vrea să se implice personal în pregătirea acestor măsuri, despre care există temerea că vor însemna revenirea la politica de austeritate.
Noul prim-ministru a avertizat marţi că vor fi necesare ‘decizii dificile’ în faţa crizei economice, promiţând să ‘repare’ erorile comise de Liz Truss, predecesoarea sa care a rezistat în funcţie doar 49 de zile.
Opoziţia laburistă, cu un avans considerabil în sondaje, reclamă în mod constant alegeri parlamentare anticipate, înaintea termenului de la sfârşitul lui 2024 sau începutul lui 2025, denunţând politica Partidului Conservator care ‘a pus pe butuci economia’.
Conform unui sondaj Ipsos publicat luni, 62% dintre alegători doresc un astfel de scrutin înainte de finalul acestui an, însă Rishi Sunak a exclus întoarcerea la urne, care ar avea, cu mare probabilitate, consecinţe devastatoare pentru majoritatea conservatoare aflată la putere de 12 ani.