Noul program de guvernare. Cioloş vine cu noi măsuri

Vă prezentăm mai jos noul program de guvernare anunţat de premierul desemnat:

Societatea românească a fost martora unei tragedii fără precedent în istoria ei recentă. Mai mult de 50 de vieți au fost pierdute ca urmare a unor carențe de integritate în modul în care administrația din România își servește cetățenii. Această realitate tragică a creat un orizont de așteptare la nivelul societății care a mers dincolo de cauzele ei imediate, și care nu poate fi ignorat. Totodată, a dat un mandat moral partidelor politice alese în mod democratic în Parlamentul României, de a conferi încredere unei formule de guvernare în afara practicii politice consacrate.

Programul acestui Guvern trebuie să răspundă acestor realități, și să găsească soluții care să aibă efect atât în perioada limitată a mandatului primit, dar să și pună bazele unor dezvoltări de structură în viitor.

Acest Guvern nu poate, și nu își va asuma, să se angajeze pe toate fronturile de reformă în societatea românească. Dar ceea ce își asumă acest Guvern e un set de măsuri concrete, limitate ca număr dar cu impact și relevanță sistemică, pentru care intenționează să dea seama la final de mandat față de forțele politice și față de societate.

În primul rând, acest Guvern va asigura organizarea alegerilor programate în cursul anului 2016. Societatea românească în întregul ei așteaptă un ciclu electoral diferit de cele trecute. La nivel politic, e necesar un răgaz în care partidele politice să își definească programele și echipele cu care vor participa în cursa electorală. Cetățenii la rândul lor trebuie să își sporească interesul și implicarea în viață socială a comunităților din care fac parte, astfel încât să poată participa activ și independent informați, în procesul electoral.

Sarcina acestui Guvern va fi de a crea cadrul necesar, neutru din punct de vedere politic, în care aceste pregătiri structurale să aibă loc. În același timp, acest Guvern va crea cadrul organizatoric adecvat pentru desfășurarea proceselor electorale în condiții optime, pentru toți românii, indiferent unde se află ei.

Totodată, acest Guvern va căuta să creeze mecanisme optime de informare a mediului politic în legătură cu măsurile executive sau legislative pe care le va adopta. Aceeași logică va fi aplicată și față de toți partenerii sociali, față de care acest Guvern va manifesta transparență și deschidere, prin stabilirea unor sisteme inovatoare de consultare și schimburi de idei.

Nu în ultimul rând, Guvernul va testa și aplica noi metode de lucru în ceea ce privește funcționarea internă a aparatului central (Guvern și ministere), în încercarea de a lăsa la finalul mandatului o serie de soluții alternative viabile pentru buna funcționare a administrației.
În ceea ce privește politicile și domeniile economice prioritare, obiectivul major al acestui Guvern este acela de consolidare a parametrilor macro-economici, a perspectivelor de dezvoltare durabilă a țării.

În acest sens, Guvernul se va concentra pe identificarea și eliminarea vulnerabilităților în absorbția fondurilor europene. Guvernul va angaja contacte imediate cu toate serviciile Comisiei Europene responsabile de gestionarea diverselor instrumente financiare și va identifica soluții rapide de implementare și eliminare a blocajelor.

Investițiile în infrastructură vor fi tratate cu prioritate, fiind văzute ca elementul esential în deblocarea potențialului de atractivitate investițională a României; stadiul proiectelor care sunt în curs pe toate tronsoanele pan-europene (rutiere si CF) vor fi evaluate pentru a se grăbi derularea lor.

Pe planul agendei europene și de politică externă, România trebuie să se poziționeze ferm în contextul geopolitic actual, care devine din ce în ce mai complex și dificil.

Coeziunea politică în cadrul Uniunii Europene a fost erodată în ultimul an de crize profunde, provocarea sistemului actual de Tratate venind din partea Marii Britanii, criza fără precedent a migrației către Europa, sau atacurile teroriste de mare amploare din Franța. Toate aceste crize au expus lacune în arhitectura juridica și instituțională a Uniunii, care trebuie rezolvate printr-o desăvârșire a procesului de integrare în domenii precum piața unică, monedă comună, sau cadrul de funcționare a spațiului Schengen. În același timp, ele au relevat diferențe majore de viziune între state sau blocuri de state și, pe acest fond, curentele politice de factură populist-extremistă au căpătat relevanță electorală din ce în ce mai mare și într-un număr sporit de state europene.

Fiind al 7-lea stat ca mărime în Uniunea Europeana, România nu trebuie să asiste pasiv la marile dezbateri de esență care se prefigurează în cursul anului 2016. România trebuie să își aleagă strategia de negociere în ceea ce privește cerințele Marii Britanii, și trebuie să își fixeze poziția în gestionarea crizei migraților și în reformulările de politici europene care vor apărea inevitabil în următoarele 6 luni la nivelul regulilor de funcționare Schengen, fie pe domeniul protecției frontierelor, a integrării migraților sau a sistemului comun de azil.

România își va urmări interesele ei naționale în toate aceste dezbateri, dar în același timp va promova valorile și principiile cheie care au stat la baza Uniunii Europene. Acest Guvern va căuta alianțe de context cu acele state membre care au viziuni comune pe aceste teme, și își va maximiza votul în cadrul procesului decizional.

La nivel internațional, România se găsește la confluența unor fenomene globale cu urmări profunde în agenda internă, sau europeană, a țării.

Parteneriatul strategic cu Statele Unite ale Americii a fost și rămâne reperul central al politicii externe a României.
Politica promovată de Federația Rusă în vecinătatea estică a Uniunii Europene, și a României, generează o instabilitate continuă, cu efect de durată, față de care România trebuie să găsească răspunsuri și strategii adaptate.

Conflictul din Siria și relația Uniunii Europene cu Turcia, pe cale să fie fundamental recalibrată, vor crea oportunități de politică externă pe care România va trebui să le gestioneze cu atenție atât în formulările de poziții la nivel european dar și în relațiile bilaterale.

II. Priorități

1. Un Guvern deschis și transparent, în dialog cu instituțiile administrației publice centrale și locale, cu societatea civilă și cetățeni.
– Deschiderea sistemului decizional prin facilitarea participării cetățenilor la inițiativele legislative și la elaborarea politicilor publice.
– Optimizarea dialogului social tri- sau bi-partid și adaptarea acestuia la realitățile economice și sociale în vederea consolidării relațiilor industriale și a menținerii coeziunii sociale.
– Cultivarea unui dialog constant și eficient cu societatea civilă și mediul de afaceri.
– Creșterea transparenței administrației centrale și locale, inclusiv prin accesul deschis la date publice.
– Dezvoltarea platformelor online de interacțiune sistematică între Guvern și societate, inclusiv cu românii de pretutindeni.

2. Afirmarea mai puternică a României ca actor strategic în plan regional, european și internațional, cu atenție specială acordată vecinătății, îndeosebi celei estice și Balcanilor de Vest.
– Consolidarea profilului României în UE și NATO și valorificarea cu mai mare eficiență a beneficiilor apartenenței la aceste structuri.
– Consolidarea și dezvoltarea parteneriatului strategic cu SUA.
– Respectarea obligațiilor care revin țării din calitatea de membru NATO, luând în considerare procesul de adaptare inițiat de Alianța în noul context de securitate.
– Consolidarea dimensiunii economice a politicii externe a României.
3. Susținerea fără rezerve a independenței justiției și continuarea luptei împotriva corupției.
4. Organizarea de alegeri libere, în deplină transparență și legalitate, prin
– Accesul tuturor românilor la vot.
– Informatizarea procesului electoral în regim de urgență.
5. Îmbunătățirea eficienței administrației publice, în serviciul cetățeanului.
– Realizarea unui proiect pilot de reformă administrativă la nivelul Secretariatului General al Guvernului.
– Extinderea proiectului pilot și în alte zone ale administrației publice.
6. Creșterea gradului de siguranța si protecție a cetățeanului.
– Eficientizarea managementului sistemului de urgență și protecția infrastructurii critice.
– Adoptarea unui program național de consolidare a clădirilor cu risc seismic ridicat.
7. Finalizarea listelor de proiecte naționale de dezvoltare și investiții în scopul creării de locuri de muncă și a creșterii economice precum și integrarea principiilor de dezvoltare durabilă, economie verde și economie circulară.
8. Eliminarea blocajelor în implementarea programelor europene cu accent pe simplificare, creșterea gradului de absorbție și a calității proiectelor finanțate.
9. Redefinirea rolului și statutului personalului medical în societate și reducerea migrației acestora în străinătate.
10. Sporirea calității actului educațional prin crearea de competențe și abilitați specifice economiei cunoașterii, a mobilității personalului didactic și de cercetare și sprijinirea dezvoltării armonioase prin educație fizică și sport.
11. Cercetare științifică, dezvoltare tehnologică, inovare și antreprenoriat, valorificarea talentului și expertizei românilor din țară și diaspora pentru competitivitate economică și bunăstarea cetățenilor.
12. Promovarea unui nou concept de acces la finanțările culturale prin implementarea unor instrumente juridice, financiar-fiscale și economice simple și eficiente, pentru susținerea și stimularea creatorilor de artă și cultură.

III. Plan de măsuri
Guvernul va funcționa pentru o perioadă de un an și își va concentra activitatea pe următoarele obiective:
1. Întărirea democrației elective și a statului de drept care să creeze premisele resetării mediului politic din România. Lupta împotriva corupției
1.1. Statul de drept
– Asigurarea funcționării statului de drept, susținerea fără rezerve a independentei justiției si a continuării luptei împotriva corupției.
– Aplicarea strictă a legislației privind incompatibilitățile, conflictul de interese, declararea averilor, a legislației anticorupție și a codurilor de integritate. Continuarea luptei împotriva corupției.
– Urmărirea aplicării stricte a legislației privind finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale.
1.2. Democrație si reprezentativitate
– Facilitarea creării de secții de votare pentru diaspora, acolo unde există o prezență semnificativă a cetățenilor români, obiectivul fiind acela ca niciun proces electoral din Romania sa nu mai fie vreodată pus sub semnul întrebării din cauza modului de organizare.
– Facilitarea implicării grupurilor cetățenești in formularea de inițiative legislative.
– Digitalizarea listelor electorale in regim de urgenta si informatizarea procesului electoral pentru a evita fraudele electorale.

2. Stabilizarea mediului economic si creșterea gradului de încredere a agenților economici si a capitalului in perspectiva dezvoltării economiei. Evitarea derapajelor economice potențiale într-un an electoral.

2.1 Stabilitate
– Elaborarea Bugetului pe 2016 cu menținerea țintelor de stabilitate macroeconomică. Monitorizarea utilizării transparente a resurselor bugetare.
– Adoptarea si implementarea masurilor pentru asigurarea condițiilor de creștere a convergenței în perspectiva aderării la zona Euro.

2.2. Investiții
– Impulsionarea investițiilor publice prin creșterea capacitații instituționale, inventarierea proiectelor de investiții publice, prioritizarea și monitorizarea lor, precum și asigurarea bugetării multianuale a proiectelor de investiții selectate; demararea proiectelor de investiții prin Planul European de Investiții – Planul Juncker.
– Realizarea unui plan de investiții pentru următorii 10 ani, având consensul întregii clase politice, a unei strategii naționale de dezvoltare care să cuprindă obiective finanțate atât din fonduri europene (AP) cat si din bugetul de stat, întocmit cu consultarea mediului privat, societății civile, ministerelor de resort, specialiștilor recunoscuți la nivel național si internațional.
– Deblocarea și finanțarea prin fonduri structurale a marilor proiecte de infrastructură de transport (rutier, feroviar, naval, aerian), reabilitarea și dezvoltarea sistemelor de irigații, a infrastructurii de transport gaze, electricitate și realizarea interconectării cu rețelele europene.

2.3 Economie, mediu de afaceri și turism
– Crearea resurselor de dezvoltare prin: stimularea investițiilor străine în domenii de vârf, crearea unei bănci naționale de dezvoltare, creșterea pieței de capital si exploatarea resurselor naturale într-o manieră profitabilă și sustenabilă.
– Formularea unui pachet de politici pentru creșterea gradului de ocupare a forței de muncă corelat cu dezvoltarea unor politici de urbanizare și stimulare a atragerii si reintegrării românilor din diaspora.
– Continuarea procesului de restructurare și eficientizare a activității companiilor în care statul deține controlul și implementarea principiilor de guvernanță corporativă. Gestionarea integrată a companiilor de stat prin intermediul unei singure structuri administrative.
– Instituirea unui mecanism structurat de consultare regulata cu mediul de afaceri ca element cheie in elaborarea unor politici de dezvoltare durabilă.
– Creșterea numărului de vizitatori străini în România. Sectorul turismului din România înregistrează un număr din ce în ce mai mare de vizitatori străini. De asemenea, România dispune de un patrimoniu cultural și natural remarcabil. Turismul de nișa, cel cultural (precum cel legat de Festivalul Enescu), ecoturismul din Delta Dunării sunt doar din câteva din liniile de dezvoltare posibile în acest sector. Creșterea calității serviciilor, educarea și profesionalizarea personalului din turism sunt instrumente prin care aceasta dezvoltare poate fi amplificată. Investițiile în infrastructura vor sprijini și valorifica aceste eforturi.

2.4 Crearea premiselor instituționale pentru atingerea unor ținte superioare de absorbție a fondurilor europene pentru exercițiul financiar 2014 – 2020
– Finalizarea implementării programelor pentru perioada 2007 – 2013 si lansarea de urgenta a tuturor programelor pentru perioada 2014 – 2020.
– Identificarea si eliminarea lacunelor si blocajelor din sistemele de implementare a fondurilor europene, cu accent pe creșterea gradului de utilizare și a calității proiectelor finanțate.
– Reactivarea Consiliului National de Dezvoltare Regională, constituit conform Legii dezvoltării regionale 315/2004 care analizează și avizează proiectele mari de investiții propuse de la nivel regional – singura structură care reunește autoritățile centrale și locale – pentru a discuta proiectele de dezvoltare a țării.
– Sprijinirea beneficiarilor prin simplificarea procedurilor de implementare a proiectelor și standardizarea documentelor necesare; unificarea sistemelor, mecanismelor si procedurilor de control, regândirea prioritarilor Programului de Asistență Tehnică în sensul oferirii de sprijin activ beneficiarilor.

2.5 Fiscalitate
– Asigurarea unui cadrul fiscal și de reglementare care să fie stabil, predictibil, transparent. Debirocratizare, simplificare și armonizare a reglementărilor. Elaborarea de masuri care sa asigure un raport corect între stat și contribuabil.
– Îmbunătățirea gradului de colectare a veniturilor la bugetul de stat prin încurajarea conformării voluntare, modernizarea, profesionalizarea și descentralizarea administrațiilor fiscale. Îmbunătățirea activității ANAF in vederea continuării creșterii veniturilor la buget prin ameliorarea colectării taxelor și impozitelor. Finalizarea implementării proiectului Băncii Mondiale de restructurare și reformare a activității administrației fiscale.

 3. Accelerarea proceselor de reformare a Statului, creșterea performanței administrației publice. Administrație în slujba cetățenilor, standarde de calitate și standarde de cost în serviciile furnizate de stat cetățenilor. Cultivarea încrederii populației și mediului de afaceri în administrația publică.

3.1 Administrație publică eficientă
– Organizarea unei dezbateri publice pe tema îmbunătățirii activității administrației cu următoarele obiective:
– Simplificarea și armonizarea legislației administrației publice. Transparentizarea activității acesteia prin îmbunătățirea accesului la informațiile de interes public și transparență decizională. Instituirea practicii consultării prealabile a cetățenilor în luarea deciziilor administrative.
– Profesionalizarea administrației publice prin recrutare și evaluare pe bază de competențe și performanță. Stabilirea unor trasee profesionale clare care să confere predictibilitate și motivație pentru evoluția în carieră.
– Crearea unei școli superioare de administrație publică și susținerea evoluției în cariera publică pe baza de programe de dezvoltare profesionala.
– Dezvoltarea și implementarea unui sistem de management al performanței personalului angajat în cadrul administrației publice. Sistem diferențiat de remunerare în funcție de performanță.
– Derularea unui proiect de eficientizare a Secretariatului General al Guvernului si extinderea lui si in alte zone ale administrației publice.
– Crearea unor programe de evaluare a transparenței și testare a profesionalismului și integrității personalului angajat în cadrul administrației publice, inclusiv prin parteneriate cu organizații ale societății civile.
– Îmbunătățirea legislației privind achizițiile publice, în sensul simplificării acesteia și impunerea unei transparențe totale în acordarea contractelor publice în administrația centrală și locală.

3.2 Descentralizare – apropierea administrației de cetățean
– Continuarea procesului de descentralizare administrativă și consolidare a autonomiei locale, prin reducerea rolului administrației centrale la cel de strategie, politici și control, concomitent cu creșterea resurselor financiare la nivel local.
– Definitivarea unui calendar pentru continuarea procesului de descentralizare a administrației având ca obiective: asigurarea continuității și creșterea calității furnizării de servicii publice, realizarea transferului de competențe de la administrația publică centrală spre cea regională și locală, repartizarea responsabilităților cu alocarea corespunzătoare a resurselor.
– Realizarea unei Strategii de dezvoltare regională, armonizată cu Strategia de dezvoltare națională prin crearea unui cadru instituțional de organizare și funcționare a regiunilor administrativ-teritoriale care să asigure înlăturarea decalajelor de dezvoltare existente.
– Elaborarea unui plan național de investiții strategice în infrastructura comunităților locale și creșterea performanței cheltuielilor pentru dezvoltarea acesteia prin implementarea unor standarde minime privind investițiile publice: scoli, dispensare, lăcașe de cult, servicii de electricitate, apa si canalizare, iluminat public, salubrizare.
– Optimizarea organizării administrative a Bucureștiului și a zonei metropolitane pentru rezolvarea problemelor stringente cu care se confruntă cetățenii.

3.3. Creșterea siguranței cetățeanului
– Creșterea nivelului de securitate personală a cetățeanului prin îmbunătățirea siguranței în spațiile publice, creșterea siguranței în școli, a managementului si capacității de intervenție a ISU, protejarea cetățenilor de riscurile teroriste, de infracționalitatea cibernetică, precum protecția infrastructurii critice. Pregătirea autorităților publice și a populației pentru răspuns în situații de urgență si dezastre naturale.
– Adoptarea unui program național de consolidare a clădirilor cu risc seismic ridicat.

4. Educație
– Continuarea procesului de elaborare a unui nou curriculum și asigurarea condițiilor de implementare, inclusiv pregătirea adecvata a cadrelor didactice (abilitare curriculara); Restructurarea sistemului de formare inițiala a cadrelor didactice prin programe universitare de master.
– Dezvoltarea mecanismului actual de finanțare a învățământului preuniversitar pentru creșterea si flexibilizarea masurilor inițiate de scoli in aria asigurării calității, cu atenție deosebita la copii cu nevoi speciale de educație.
– Începerea procesului de aducere a tuturor școlilor la standarde minimale de funcționare și garantare a siguranței (autorizații ISU, autorizații sanitare, prevenție prin pregătirea pentru situații de urgență).
– Corelarea educației cu piața muncii cu accent pe rolul învățământului profesional și tehnic, pe educația duală.
– Autonomie universitară și responsabilitate, încredere prin transparenta – acces deschis la datele din învățământul superior privind finanțarea universităților; operaționalizarea Registrul Matricol Unic.
– Creșterea corelării învățământului cu cerințele pieței muncii.
– Internaționalizarea învățământului superior (promovarea învățământului, procesul de recunoaștere a diplomelor).
– Susținerea coerenta a inovării în și pentru mediul privat.
– Modernizarea sectorului public de cercetare.
– Înțelegerea ecosistemelor antreprenorial, de inovare, si al celui tehnologic si de experiment, pentru susținerea excelentei in inovare.

5. Sănătate
– Elaborarea, dezbaterea publica si adoptarea unei noi legi a sănătății.
– Redefinirea statutului personalului medical în societate prin salarizare, traseu de carieră, criterii de evaluare a performanţei şi integritate, având ca finalitate creşterea calităţii actului medical, dar şi reducerea migraţiei în străinătate şi acoperirea deficitului de personal din unităţile sanitare, în special din mediul rural.
– Dezvoltarea de programe naţionale de prevenţie şi educaţie pentru sănătate, care să îmbunătăţească semnificativ starea de sănătate a populaţiei, în special în rândul comunităţilor defavorizate.
– Elaborarea unui program multianual de investiţii în sănătate, în vederea asigurării actului medical la standarde convergente spre cele din UE.
– Introducerea de standarde obligatorii de calitate pentru toate nivelurile sistemului sanitar românesc şi a unui sistem de control al calităţii şi asigurare a calităţii serviciilor medicale.
– Evaluarea sistemului de urgenţă la nivel naţional şi realizarea unui necesar de investiţii în vederea asigurării operativităţii echipajelor de interventie în special în mediul rural şi în situaţii critice sau dezastre.
– Încurajarea dezvoltării asigurărilor private de sănătate, cu posibilitatea opţiunii asiguratului pentru redistribuirea unei părţi din contribuţiile de sănătate pentru asigurările private.

6. Agricultura si pescuit
– Aplicarea eficienta a Politicii agricole comune si a Politicii comune a pescuitului. Simplificarea procedurilor si reducerea birocrației in special la aplicarea fondurilor europene, care să permită si accelerarea aplicării noilor programe de finanțare din domeniile dezvoltare rurală și respectiv pescuit.
– Sistem de irigații – promovarea proiectului de lege in vederea stabilirii unui sistem de irigații modern si eficient. Continuarea demersurilor la nivel european pentru obținerea unei finanțări a proiectului de irigații din Programul de investiții Junker al Comisiei Europene.
– Regândirea sectorului de cercetare agricolă și de consultanță. Continuarea demersurilor pentru stabilirea Camerelor Agricole si a un sistem de consultanta eficient.
– Promovarea lanțului scurt de aprovizionare prin valorificarea resurselor la nivel local. Promovarea produselor de calitate și cu valoare adăugată mare. Cartografierea produselor autohtone în vederea identificării produselor agro-alimentare de calitate pentru protecția la nivel european.
– Stimularea înființării organizațiilor asociative de producători.
– Stabilirea de noi instrumente de finanțare (fondul mutual, scheme de creditare) pentru asigurarea fluxului financiar în agricultură.
– Restructurarea și creșterea performanței în sectorul pomicol.

7. Energie
– Finalizarea strategiei energetice naționale și inițierea unui proces de adoptare a acesteia prin consens politic.
– Încurajarea programelor de eficiență energetică, cu precădere în sectorul rezidențial care are un potențial semnificativ de economisire a energiei. În acest sens, vor fi lansate cât mai rapid, programele operaționale din fonduri structurale care vizează sectorul energetic.
– Realizarea unei evaluări urgente a stadiului îndeplinirii obligațiilor aferente programului privind siguranța aprovizionării cu energie pentru iarna 2015-2016.
– Încurajarea producției de resurse energetice primare din surse indigene atât convenționale (cărbune, țiței, gaz natural, uraniu), cât și regenerabile.
– Continuarea interconectării sistemelor naționale de transport energie electrică și gaz natural cu Republica Moldova și celelalte state vecine.
– Stimularea tranzacțiilor cu gaz natural de o manieră centralizată și transparentă, ca modalitate de a ajuta la dezvoltarea unei piețe funcționale de profil.
– Monitorizarea îndeplinirii tuturor angajamentelor asumate ca stat membru al UE în domeniul reducerii emisiilor de gaze ce produc efect de seră. De asemenea, se va urmări promovarea energiilor regenerabile astfel încât acestea să atingă o pondere de 24% din consumul aferent anului 2020. În acest sens, se va iniția un dialog cu toate părțile interesate și autoritățile cu competență în materie (Consiliul Concurenței și ANRE) pentru identificarea unei soluții de echilibru în ceea ce privește mecanismul de promovare a producției de energie regenerabilă.

8. Transporturi și infrastructură
– Elaborarea planului de reformă instituțională pentru companiile din subordinea/autoritatea Ministerului Transporturilor care derulează proiecte de infrastructură majoră în domeniul transporturilor.
– Îmbunătățirea performanței economice a companiilor din subordinea/autoritatea Ministerului Transporturilor prin consolidarea sistemului de guvernanță corporativă implementat în prezent.
– Demararea elaborării Codului de Transport al României care să reglementeze următoarele domenii de interes pentru politica de transport a României și anume: Politica de finanțare a infrastructurii de transport cu obligația asigurării unui procent din PIB pentru dezvoltarea infrastructurii de transport în conformitate cu obligațiile europene asumate precum și introducerea taxelor partajate si/sau încrucișate între sectoarele de transport ale României; Politica de tarifare și taxare a serviciilor publice din domeniul transporturilor; Politica de dezvoltare a infrastructurii de transport pentru domeniul rutier, feroviar, naval, aerian și intermodal.
– Continuitatea implementării proiectelor de infrastructură de transport din domeniul feroviar si rutier(autostrăzi și cale ferată) cu finanțare din fonduri structurale și din bugetul de stat (cofinanțare) pentru a finaliza obiectivele strategice ale României de finalizare a fostului coridor IV de transport rutier precum și a coridorului IV de transport feroviar Nord si Sud situate pe rețeaua de transport TEN-T Core.
– Asigurarea atragerii si absorbției eficiente de fonduri structurale și/sau din împrumuturi publice contractate conform legii de la Instituțiile Financiare Internaționale pentru a dezvolta proiecte de infrastructură cuprinse în Master Planul General de Transport al României, inclusiv analiza oportunității inițierii măsurilor legale pentru activarea clauzei de reformă structurală în domeniul transporturilor pentru asigurarea de fonduri suplimentare cu încadrarea în țintele de deficit bugetar.
– Implementarea proiectelor care privesc dezvoltarea infrastructurii Aeroportului București dar și pentru dezvoltarea infrastructurii celorlalte aeroporturi de pe teritoriul României.

9. Dezvoltare sociala, cultură, minorități, mediu, tineret și sport

9.1 Dezvoltare socială
– Promovarea unei protecții sociale active și încurajarea unei culturi a responsabilității individuale. Descurajarea culturii dependenței faţă de ajutoarele sociale şi încurajarea unei culturi a muncii şi a responsabilităţii individuale şi sociale.
– Reducerea ratei șomajului, mai ales, în rândul tinerilor prin crearea de programe de sprijin în demararea afacerilor, acordarea de facilităţi fiscale pentru angajatori, sprijin pentru obţinerea primului loc de muncă, servicii de informare, orientare şi consiliere profesională și formare profesională prin absorbția fondurilor UE.
– În materia drepturilor salariale și a pensiilor: aplicarea actelor normative deja adoptate de Parlament și respectarea deciziilor Curții Constituționale;

– Implementarea strategiei naționale de dialog social ca factor determinant al asigurării păcii sociale.

– Apărarea drepturilor lucrătorilor români din toate statele membre UE prin prevenirea oricărui fel de discriminare; accesul și tratamentul egal în materia prestațiilor sociale pentru aceștia și membrii lor de familie conform prevederilor Regulamentului 883/2004 astfel cum a fost modificat; revederea și ameliorarea informării persoanelor interesate în căutarea unui loc de muncă în UE.
– Dezvoltarea parteneriatului pentru o guvernare deschisă prin dialogul permanent cu Parlamentul (comisiile de specialitate, președinții acestora, liderii grupurilor politice) și prin cooperare transversală cu autoritățile și agențiile administrației centrale și locale, partenerii sociali și societatea civilă.
9.2. Cultură
– Întărirea capacității instituționale în elaborarea politicilor publice în domeniul culturii și de management al programelor în domeniul cultural, a stimulării industriilor creative, promovarea creației contemporane și a diversității culturale românești.
– Includerea în Strategia Națională a României 2020 a finanțării proiectării, construcției și dotării unei noi săli de concerte în București.
– Includerea în axe prioritare de finanțare a consolidării unor clădiri de patrimoniu cu risc seismic ridicat în care funcționează instituții de cultură subordonate Ministerului Culturii sau Primăriilor.
– Extinderea prerogativelor Comisiei Naționale a Monumentelor Istorice, în sensul de a avea drept de veto împotriva autorizării unor construcții în zonele de protecție a monumentelor aflate în patrimoniul național.
– Intensificarea colaborării Ministerului Culturii cu mediul asociativ.
– Întărirea disciplinei în jurul legislației drepturilor de autor, prin organele abilitate ale Ministerului Culturii (ORDA) și cu colaborarea Ministerului Administrației și Internelor.
– Elaborarea unui Cod al Patrimoniului Național care să asigure cadrul legal și instituțional pentru evaluarea, protejarea și păstrarea patrimoniului cultural național, supunerea lui dezbaterii publice și înaintarea lui spre adoptare în Parlament.

9.3 Culte și minorități
– Sprijinirea cultelor religioase în scopul liberei exprimări a credinței și asigurarea unei finanțări transparente și echitabile.
– Dezvoltarea de politici care sa permită afirmarea și păstrarea identității etnice, culturale, lingvistice și religioase prin politici afirmative, promovarea toleranței, încurajarea dialogului interetnic și combaterea formelor de extremism.
– Promovarea valorilor ce derivă din diversitatea culturală și etnică prin finanțarea unor activități pe bază de proiecte.

9.4 Tineret și sport
– Transformarea sportului în ambasador de seamă al României prin calificarea unui număr cât mai mare de sportivi la Jocurile Olimpice de la Rio de Janeiro 2016 și maximizarea șanselor la câștigarea medaliilor. Asigurarea continuității în performanță prin sprijinirea concretă a noilor generații de sportivi.
– Finalizarea, în regim de urgență, a Legii Sportului.
– Susținerea și promovarea sportului de masă, ca factor al dezvoltării armonioase în educație și sănătate, dar și ca bază de selecție pentru sportul de performanță.
– Asigurarea și susținerea de proiecte, programe și politici pentru educarea și implicarea activă a tinerilor în viața societății românești.

9.5 Mediu
– Crearea cadrului necesar pentru susținerea transformării și accelerarea tranziției economiei românești spre o economie verde.
– Îmbunătățirea sistemelor de colectare selectiva a deșeurilor și reutilizarea lor ca și resursă productivă conform principiilor economiei circulare și a managementului eficient al resurselor.
– Intensificarea sprijinului pentru combaterea și adaptarea la impactul schimbărilor climatice, în special în zonele sensibile în caz de fenomene meteorologice extreme (inundații, torenți, alunecări de teren) – în conformitate cu Strategia Naționala de Adaptare la schimbarea climei.
– Asigurarea cadrului instituțional și administrativ pentru un management eficient și coerent al rețelei de arii naturale protejate (Agenția Naționala Arii Protejate).
– Întărirea capacitații instituționale de administrare și control a activității de exploatare a resurselor forestiere în special prin implementarea Codului Silvic si al Radarului Pădurilor.
– Gospodărirea durabilă a resurselor de apă și controlul eficient al aplicării legislației.
– Întărirea colaborării și comunicării între autorități pentru a asigura integrarea problematicii de mediu și dezvoltare durabilă în alte politici sectoriale (ex. agricultură transport, educație).

10. Apărare națională
– Respectarea obligațiilor ce decurg din calitatea de membru al NATO, UE și din parteneriatele strategice la care România este parte prin creșterea capacității operaționale a forțelor armate. Alocarea resurselor necesare pentru realizarea programelor de achiziții si înzestrare.
– Dezvoltarea capabilităţilor, cu accent pe cele critice, configurate atât pentru apărarea naţională cât şi pentru cea colectivă, pe toate dimensiunile (doctrină, organizare, instrucţie, înzestrare, infrastructură).
– Implicarea activă în configurarea şi validarea pachetelor de forţe pentru operaţionalizarea Planului de Acțiune pentru creșterea nivelului de reactive al Alianței, urmărind impulsionarea implementării acestui proces.
– Angajarea substanţială în dezvoltarea politicilor, proceselor şi proiectelor ce vizează dimensiunea apărării la nivelul Uniunii Europene, cu precădere în ceea ce priveşte integrarea componentei militare în paleta mai largă de instrumente (diplomatice, economice etc.) pentru gestionarea crizelor şi a conflictelor, precum şi implementarea iniţiativei de „pooling and sharing”.
– Aprofundarea cooperării militare circumscrise Parteneriatului Strategic cu Statele Unite ale Americii, în special pe linia transferului de expertiză şi tehnologii pe linia dezvoltarii de capabilităţi critice.
– Asigurarea unui fond adecvat de resurse financiare, îndeosebi prin menţinerea angajamentului politic, pe termen lung, pentru un buget de minim 2% destinat apărării.

11. Afaceri interne
– Creşterea gradului de siguranţă a cetăţenilor prin protejarea vieţii, integrităţii corporale şi a dreptului de proprietate al acestora.
– Abordarea proactivă a criminalităţii prin creşterea rolului prevenirii și implicarea activă a societăţii civile şi a cetăţeanului în asigurarea climatului de ordine şi siguranţă publică.
– Prevenirea si combaterea criminalității organizate, transfrontaliere, a terorismului şi fenomenului radicalizării.
– Prevenirea si combaterea macrocriminalității, in special a criminalității economico-financiare, evaziunii fiscale, coruptiei şi conflictului de interese.
– Eficientizarea activităţilor de identificare pentru confiscarea bunurilor provenite din infracţiuni şi creşterea nivelului de recuperare a prejudiciului cauzat.
– Securizarea frontierei, în special a celei care este frontiera externa a Uniunii Europene, în vederea combaterii migrației ilegale, traficului de persoane, a altor riscuri cu impact asupra securității naționale.
– Asigurarea măsurilor necesare asigurării bunei desfăşurării a alegerilor pentru autorităţile publice locale şi pentru Camera Deputaţilor şi a Senatului României.

12. Externe
– Consolidarea și dezvoltarea Parteneriatului Strategic cu SUA și întărirea dimensiunii sale economice, tehnologice și de schimburi interumane prin: consolidarea dimensiunii economice a partenariarului, dezvoltarea mai susținută a dimensiunilor de cercetare, educație, cultură, continuarea eforturilor de operaționalizare a Declarației Comune privind Partenariatul pentru Secolul 21, inclusiv prin dinamizarea Task-Force-ului pentru aplicarea Declarației.
– Creșterea profilului României în NATO prin: promovarea consolidării apărării colective ca sarcină esențiala a NATO, aprofundarea cooperării cu ceilalți Aliați pentru implementarea și în 2016 a măsurilor de reasigurare a Aliaților estici, asigurarea integrării facilitații de la Deveselu în Sistemul antiracheta NATO, dezvoltarea propunerii vizând realizarea unei reflecții strategice a NATO asupra securității regiunii Marii Negre.
– Continuarea activă a eforturilor de promovare și susținere, prin acțiune fermă și cuprinzătoare, a aspirațiilor de integrare europeană ale Republicii Moldova pe baza continuării consecvente și responsabile a procesului de reformă profundă în spirit european de către autoritățile de la Chișinău.
– Promovarea activă a obiectivului de transformare a vecinătății României (estică si Balcanii de Vest) într-o arie de stabilitate, democrație și prosperitate; revizuirea Sinergiei Marii Negre și promovarea adoptării, pe termen mediu, a unei Strategii Europene pentru Marea Neagra.
– Asigurarea la standarde europene, cu promptitudine, a unor servicii de calitate de asistență și protecție consulară pentru cetățenii români din afara granițelor țării.

13. Afaceri europene
– Creșterea și consolidarea profilului și rolului României în cadrul UE și participarea în mod activ și consistent la procesul de luare a deciziilor prin: coordonarea permanentă între instituțiile centrale în formularea pozițiilor României, participarea activă la procesul de formare și luare a deciziilor la nivel comunitar, promovarea unei prezențe românești consolidate în instituțiile europene, implicarea activă în procesul vizând securitatea energetică și crearea Uniunii Energiei.
– Accelerarea implementării programelor europene, finalizarea listelor de proiecte publice și demararea pregătirii lor; includerea în condiții cât mai bune a perioadei 2007-2013; finalizarea acreditării instituțiilor implicate in implementarea programelor europene pe perioada 2014-2020.

14. Românii de pretutindeni
– Apărarea drepturilor, libertăţilor şi demnităţii românilor, astfel încât comunităţile/minorităţile româneşti să beneficieze de un tratament egal şi nediscriminatoriu din partea autorităţilor statului de reşedinţă, precum şi de toate drepturile ce decurg din calitatea de cetăţean european în ceea ce priveşte românii stabiliţi în state membre ale Uniunii Europene.
– Menţinerea identităţii culturale şi lingvistice prin dezvoltarea şi consolidarea programului guvernamental „Limbă, cultură şi civilizaţie românească”, prin intensificarea activităţii de promovare a patrimoniului cultural, dar şi prin susţinerea activităţilor spirituale, sociale şi educaţionale, precum renovarea, conservarea şi dotarea lăcaşurilor de cult aflate în statele de reşedinţă ale comunităţilor româneşti.
– Susţinerea procesului de integrare, prin facilitarea contactului cu autorităţile locale şi centrale din statele de reşedinţă, prin încurajarea şi facilitarea participării românilor la deciziile politice locale şi prin realizarea de demersuri pentru integrarea fără restricţii a tinerilor români în procesul educaţional, inclusiv la nivel privat.
– Promovarea imaginii României şi a intereselor românilor peste hotare prin susţinerea mass-media române şi prin intensificarea dialogului cu actori precum: Institutul Cultural Român şi reţeaua sa externă, autorităţile române şi personalităţile româneşti care trăiesc peste hotare, universităţi, administraţii locale, edituri şi publicaţii de referinţă, biblioteci consacrate, tineri şi studenţi. În baza Legii nr. 299/2007 privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni, se va urmări organizarea, sub egida Parlamentului, a Congresului Românilor de Pretutindeni și a alegerii Consiliului Românilor de Pretutindeni. – Facilitarea menținerii legăturilor cu familiile din România prin: reducerea taxelor consulare și a costurilor administrative, facilitarea transportului, a coletăriei și a transferului de bani.

15. TIC (Tehnologia Informației și a Comunicațiilor)
– Iniţierea proiectelor din Agenda Digitală şi pregătirea unui proces de absorbţie eficientă.
– Intărirea guvernanţei corporative la Poşta Română şi Telekom la nivelul celor mai bune practici internaţionale şi continuarea proceselor de privatizare dupa identificarea celor mai bune opţiuni.
– Utilizarea fondurilor structurale pentru pentru dezvoltarea internetului fix de bandă largă, sprijinirea implementării proiectului RONET.
– Sprijinirea realizării interoperabilităţii la nivel naţional, coordonată cu UE pentru eficientizarea activităţilor publice în sensul oferirii de servicii digitale cetăţenilor.
– Pași concreți spre eliminarea „graniței telecom” cu Republica Moldova – Acord de roaming guvernamental.
– Stabilirea cadrului de dezvoltare a instrumentelor de eGuvernare.
– Sprijinirea proiectului Ghiseului Unic.
– Imbunătăţirea normelor , procedurilor şi mecanismelor necesare MSI pentru dezvoltarea sectorului comerţului electronic.

16. Consultare Publică și Dialog Civil
– Recâștigarea încrederii în consultarea publica și dialogul civil ca instrument instituționalizat de consultare a grupurilor active din societate asupra priorităților de politici publice cu precădere (dar nu limitative) din domeniile: economic, social, politici financiare și fiscale, sănătate publica, educație, cercetare, cultură și de preluare de sugestii privind noi teme de politici publice în domeniile menționate sau în altele de interes pentru partenerii din societate civilă.
– Identificarea temelor prioritare din societate și construirea unui mecanism permanent/credibil de integrare a opiniilor partenerilor sociali neguvernamentali din societate în procesul de elaborare, dar și de urmărire constantă a implementării deciziilor publice. Consultarea substanțiala reprezintă prima condiție fundamentală a (re)construirii parteneriatului autentic între stat și societatea civilă lato sensu în dezvoltarea unor soluții adecvate și legitime de politică publică.
– Punerea la dispoziția oricăror grupuri interesate din societate a unor minime informații despre structura, datele de contact ale entităților guvernamentale relevante în procesul de consultare publica respectiv despre priorități sectoriale asumate de noul Guvern.
– Publicarea „raportului ministrului” cu informații din propria activitate.