Noul RADET – Termoenergetica: Toate avariile înregistrate în mai multe zone ale Capitalei au fost remediate
„În momentul de faţă, tot ce avem înregistrat e remediat. Am remediat Apusului, Grozăveşti, Aviatorilor, am finalizat şi lucrarea din Fundeni, este în momentul de faţă în faza de încărcare, practic se re-umple reţeaua încât agentul termic să ajungă la consumator, sperăm să nu dureze foarte mult. E un tronson, din fericire, scurt de magistrală, astfel încât în termenul cel mai scurt să intrăm în funcţionare. Am avut un decalaj pentru că, odată ce am săpat, am găsit cabluri de tensiune ale ENEL, a trebuit să îi apelăm să vină se devieze traseul, astfel încât să putem realiza săpătura”, a precizat Burghiu, la Comandamentul privind modul de gestionare şi măsurile ce urmează a fi implementate în perioada imediat următoare pentru asigurarea furnizării agentului termic în Capitală.
În context, el a menţionat că, potrivit legislaţiei în vigoare, fiecare spital are obligaţia să-şi asigure sisteme alternative pentru alimentarea cu energie termică şi electrică, iar cele două spitale – Fundeni şi Colentina – unde s-au înregistrat avarii, nu se află în subordinea municipalităţii.
„Spitalele au rămas fără apă caldă şi căldură, dar există o prevedere legală care spune că orice unitate spitalicească are obligaţia de a asigura surse alternative atât pentru apă caldă, cât şi pentru căldură. Aceste spitale nu sunt în subordinea Primăriei Capitalei, aşa cum în mod eronat se aruncă în spaţiul public. Câtă vreme eu, ca manager de spital, ştiu că sunt racordat la o reţea de 52 de ani, eu cred că ar trebui să-mi iau toate măsurile astfel încât acei pacienţi să nu sufere. A venit Ministerul Sănătăţii şi a spus să luăm măsuri de urgenţă, în condiţiile în care culpa este comună, dacă este să fim realişti – nici dumnealor nu au făcut şi nici noi, într-adevăr, nu am putut să facem în trei ani”, a afirmat Burghiu.
El a mai precizat că va fi început un program de înlocuire a tronsoanelor de conducte afectate.
„Practic, începând cu sistarea agentului termic către municipiul Bucureşti, vom începe un program de înlocuire, magistrală cu magistrală, a tuturor zonelor afectate, tot ceea ce înseamnă goliri, vane, aerisiri, astfel încât să ducem la o diminuare a acestor avarii. Ţinem cont de faptul că zonele cele mai afectate sunt zonele de sub trape şi de sub canale, exact acolo unde vom interveni”, a subliniat directorul general.
La rândul său, preşedintele Sindicatului liber RADET, Ioana Stoica, s-a referit la proiectul de modificare a Legii 325/2006 a termoficării, care este „blocat” în Parlament de peste zece ani.
„Până acum trei ani, politicul nu a făcut nimic. Nu i-a interesat de populaţie, nu i-a interesat de o societate care trebuia să aibă tot sprijinul politic, să înlocuiască conductele la termen, să vină cu proceduri legale şi în avantajul tuturor salariaţilor şi a cetăţenilor. Adică să ai o lege care să îţi permită, dacă ai o avarie, să intervii atunci în regim de urgenţă ca să poţi să izolezi şi să dai drumul la apă cât mai repede la cetăţeni (…), în condiţiile în care RADET este un serviciu vital populaţiei”, a afirmat Stoica.
Potrivit directorului general al Termoenergetica, în cursul zilei de vineri urmează să fie semnat contractul de delegare a serviciului public de termoficare între Primăria Capitalei şi Termoenergetica şi se încheie preluarea angajaţilor de la RADET, urmând să primească şi licenţa de la ANRE.
„Începând cu data de 1 (n.r. – decembrie) intrăm în noua companie. 85% dintre salariaţi până ieri semnaseră contractul de angajare, astăzi se ajunge la procentul de 100%. Astăzi obţinem şi licenţa de la ANRE, deci suntem în grafic cu toate operaţiunile, astfel încât să nu avem sincope”, a spus Burghiu.
În ce priveşte investiţiile din fonduri europene, oficialul Termoenergetica a spus că este vorba de 176 de milioane de euro, bani ce vor fi folosiţi pentru înlocuirea a 202 kilometri de ţeavă, din cele mai afectate zone din magistralele Capitalei.
„Este un program – 176 de milioane de euro – şi priveşte înlocuirea a 202 kilometri din cele mai afectate zone din magistralele municipiului Bucureşti, care însumează 987 de kilometri. Realitatea este că s-au făcut maximum 50 de kilometri pe an, în perioada comunismului. Odată ce se face accesarea fondurilor, urmează faza de proiectare. În momentul de faţă sunt realizate studiile de fezabilitate, ele conţin 80% din aceste proiecte. Urmează proiectarea care va duce în detaliu la tot ceea ce înseamnă deviere, schimbare de direcţie, ce înseamnă fiecare piesă, este o muncă pe 202 km., deci vorbim de aproape un an de zile în care se va face şi această proiectare”, a încheiat directorul general