Într-un interviu acordat publicaţiei financiare nipone Nikkei, Nowotny a afirmat că pieţele au interpretat greşit recentele declaraţii ale preşedintelui BCE, Mario Draghi, ca un semnal că politica monetară ultrarelaxată va fi prelungită.
În aprilie, şeful BCE declarase că instituţia evaluează necesitatea de a atenua impactul dobânzilor negative la depozite asupra profitului băncilor, o aluzie codificată cu privire la posibilitatea de a modifica această dobândă pentru anumite rezerve excedentare.
Însă, această opţiune, care este analizată de angajaţii BCE şi care există deja în alte ţări, precum Japonia şi Elveţia, a fost întâmpinată cu scepticism de Consiliul guvernatorilor, au declarat, pentru Reuters, surse care au dorit să-şi păstreze anonimatul.
„Nu asta am vrut să transmitem. Este prematur să dezbatem cum vom răspunde în cazul unei încetiniri suplimentare a economiei zonei euro, deoarece următoarele măsuri de politică monetară depind de datele economice de la acel moment”, a explicat Ewald Nowotny.
Acesta se aşteaptă la o creştere mai solidă a zonei euro în semestrul doi din 2019.
Dacă nu se va redresa creşterea zonei euro, atunci BCE va trebui să ia în considerare noi măsuri, iar reluarea programului de relaxare cantitativă (QE) este posibilă din punct de vedere tehnic, a apreciat oficialul BCE.
Acesta a dat asigurări că BCE nu discută o nouă reducere a ratelor negative ale dobânzilor.
În 10 aprilie, Consiliul guvernatorilor BCE a menţinut dobânda de politică monetară la nivelul zero, în timp ce dobânda la facilitatea de creditare marginală a fost păstrată la 0,25%, iar dobânda la depozite, care se aplică băncilor ce stochează lichidităţile în exces la banca centrală pentru o perioadă de 24 de ore, a fost lăsată la minus 0,40%.