Belgacom a depus o plângere, pe 19 iulie, pentru „acces neautorizat” la sistemul său informatic intern, a anunţat, pe de altă parte, parchetul federal belgian.
„Ancheta arată că piratarea a fost posibilă doar prin angajarea unor mijloace financiare şi logistice importante de către instruşi. Acest lucru, dar şi complexitatea tehnicii de piratare (între altele utilizarea de programe de tip malware specifice şi tehnici de criptare avansate) şi amploarea acesteia, orientează investigatorii pe pista unei operaţiuni internaţionale de spionaj de stat”, a precizat parchetul.
„Pe baza informaţiilor de care dispunem în prezent, obiectul piratării pare mai degrabă să fie colectarea de informaţii strategice, ci nu comiterea unor acţiuni de sabotaj, cauzarea unor pagube economice sau altele. Continuarea anchetei va arăta dacă aceste prime constatări pot fi confirmate”, a adăugat acesta.
Guvernul belgian a anunţat imediat, într-un comunicat, că dacă va fi confirmată „implicarea la nivel înalt a unei ţări”, va „întreprinde demersuri adecvate”, fără să citeze, însă, Statele Unite sau alte ţări.
Belgacom, care este controlată de statul belgian, confirmă că a găsit „urme ale unei intruziuni în sistemul informatic intern al companiei” şi precizează că a depus o plângere împotriva unui autor necunoscut.
Este vorba despre o operaţiune a Agenţiei Naţionale americane pentru Securitate (NSA) care dura cel puţin din 2011, a dat asigurări ziarul de limbă olandeză De Standaard, fără să îşi dezvăluie sursele.
Potrivit cotidianului, Agenţia americană, ale cărei activităţi de spionaj la scară mare au fost dezvăluite de fostul agent Edward Snowden, era interesată în special de una dintre filialele grupului belgian – Belgacom International Carrier Services (BICS).
Deţinută de către Belgacom, Swisscom şi compania sud-africană MTN, BICS este un actor major în cadrul transferurilor de date vocale, SMS-urilor sau traficului de date pe Internet între operatori de telefonie mobilă sau fixă în întreaga lume, dar în special în Africa şi Orientul Mijlociu.
„Au fost înregistrate în principal comunicaţii cu numere din ţări ca Yemen, Siria sau alte state considerate cu probleme de către Statele Unite”, scrie De Standaard.