Nu mai e loc de erori. Următoarea criză economică va fi neiertătoare
Avertismentele privind o nouă criză globală au fost lansate săptămâna trecută, la întâlnirile anuale ale Fondului Monetar Internaţional şi Băncii Mondiale, desfăşurate la Lima.
„Menţinerea unui grad însemnat de incertitudine privind evoluţiile economice şi financiare internaţionale viitoare, inclusiv prin prisma divergenţei dintre politicile monetare ale principalelor bănci centrale din lume, a prelungirii nesiguranței legate de situația din Grecia și a evoluțiilor din economia Chinei reprezintă principala provocare la adresa stabilităţii financiare dinspre sectorul extern”, avertizează BNR în Raportul de stabilitate financiară 2015 publicat săptămâna trecută.
Banca Centrală Europeană (BCE) a demarat un amplu program de relaxare cantitativă pentru a evita deflaţia în eurozonă, într-un moment în care Rezerva Federală a SUA a temperat ciclul de politică monetară acomodativă şi se pregăteşte să majoreze dobânda cheie pentru prima dată de la marea criză din 2007-2008. Asincronismul politicii monetare din Europa şi SUA, determinat şi de decalajul dintre ciclurile economice, accentuează incertitudinile pe plan internaţional şi poate determina o volatilitate ridicată a fluxurilor de capital în economiile emergente, avertizează BNR.
La fel ca în urma crizei din 2008, România poate fi afectată de schimbarea percepţiei investitorilor, care ar genera retrageri de capital şi implicit creşterea rapidă a costurilor de finanţare.
La riscurile generate de asincronismul economic transatlantic se adaugă posibilitatea reaprinderii crizei în Grecia, ieşirea ţării din zona euro fiind probabil să intre din nou în discuţii la următoarele negocieri dintre guvernul de la Atena şi instituţiile financiare internaţionale, precum şi posibilitatea unei crize în China, ameninţată pe de o parte de riscul de supraîncălzire a economiei după 25 de ani de boom generat prin exporturi şi construcţii şi, pe de altă parte, de tranziţia către o creştere economică bazată în mai mare măsură pe cererea internă şi consum.
După criza din 2008, economia mondială a fost salvată de relaxarea agresivă, coordonată, a politicilor monetare de către marile bănci centrale şi de investiţiile uriaşe ale marilor ţări emergente. „Banii ieftini” aruncaţi pe piaţă de SUA, Europa şi Japonia şi lucrările de construcţii din China au salvat economia mondială de la recesiune prelungită în urma crizei financiare mondiale. America se pregăteşte însă să renunţe la ciclul de politică monetară acomodativă pentru prima dată din 2006, iar motorul economic chinez nu mai accelerează. Minţile luminate care ne conduc încearcă să-şi dea seama încotro ne îndreptăm, cât timp mai avem să pe pregătim pentru următoarea criză şi care sunt cele mai vulnerabile zone.
„Este o situaţie neiertătoare. Starea actuală a economiei nu-ţi permite să faci greşeli. Cu toţii trebuie să conştientizăm că nu vom mai avea parte de creşterea cererii externe (pentru exporturi – n.r.)”, a declarat guvernatorul Băncii Angliei, Mark Carney, la întâlnirile anuale FMI-BM care au avut loc la Lima.
Împovărată de replicile crizei financiare din 2008, economia globală pare nepregătită pentru majorarea, foarte probabilă, a dobânzii de politică monetară din SUA, pentru tranziţia Chinei către un model economic bazat în mai mare măsură pe consumul intern şi pentru prăbuşirea preţurilor principalelor materii prime industriale, de la petrol la cupru şi fier. Sunt cele trei „probleme masive” enumerate, la sfârşitul săptămânii, de Christine Lagarde, directorul general al FMI.