NU ROBOR, cursul sau inflaţia sunt problema…ci ATACUL la independenţa BNR

06 10. 2017

Este, de asemenea, inutil sa insir aici argumentele tehnice mai mult sau mai putin sofisticate care au cauzat explozia cu ghilimele de rigoare a acestui indice de la valori microscopice la cele miniscule, dar normale, care au inflamat o parte a opiniei publice. Au facut-o altii mai bine decat as putea s-o fac eu. Sper doar ca, pus in fata fluxurilor de lichiditati, ministrul de finante sa fi inteles si sa fi transmis mai departe, primului ministru, cum functioneaza piata monetara si cum se plimba banii prin conturi intre banci si contul trezoreriei statului tinut la Banca Nationala. Si ca bancile or fi ele mai rele ca Terente, dar nu pot fi banuite ca sunt atat de proaste incat sa se imprumute intre ele mai scump, daca o pot face mai ieftin. Ca nu are sens sa anchetezi indicatori de piata, calculati, nu stabiliti de BNR. N-or sa recunoasca nimic…N-am uitat, am spus ca nu aspectul economic m-a interesat. Sa avem putina rabdare.

Inainte de scandalul, iarasi cu ghilimele, al Robor, agenda publica a fost ocupata cu un altul, acela in care bancile ar fi fentat statul roman, ascunzandu-si abil profitul, sa nu plateasca impozit. Din “secret fiscal” in secret fiscal, se stie acum despre ce banci este vorba. O lista in care au fost amestecate la gramada banci care activeaza in piata cu foste societati bancare, demult oale si ulcele si, de la care, pe cale de consecinta, n-ai cum astepta un impozit pe profit a fost facuta publica. Nu intamplator, seful Comisiei Economice a cerut imperios ministrului finantelor sa intre in posesia ei, si doar cei neatenti nu au observat ca ea fusese deja publicata intr-un cotidian “pe surse” cu aceiasi morti evazionisti. Desigur, doar cei foarte atenti au putut observa ca, aproape imediat dupa o numire surprinzatoare in functie de consilier onorific al primului ministru, pe numai putin de 4 domenii deosebit de complexe, banking, fiscalitate, piata de capital si insolventa, pe pagina de facebook a acestuia aparea, in data de 22 iulie (daca nu ma-nsel dupa 21 iulie data mirabilei numiri, intr-o postare:

“BCR, cu un profit contabil de 963 mil lei aferent anului 2016, nu a platit niciun impozit pe profit, intrucat in AGA s-a decis ca acest profit sa fie orientat catre acoperirea pierderii de 2,6 mld lei aferenta anului 2014, cauzata de creditele sale neperformante. Pentru acest an mai sunt preconizate a fi acoperite din profit inca 120 de mil lei pierderi aferente anului 2015. Si, cu toate astea, nimeni nu vorbeste de faliment. De precizat ca pierderile in sistemul bancar nu sunt cauzate de conjuncturi economice nefavorabile (lumea inca se duce buluc la banci sa se imprumute sau sa isi depuna economiile, cifrate la cca 40 mld euro, numai pe segmentul de retail; statul ajuta bancile cu garantii, cum ar fi Prima casa, ori cu achizitii frecvente si masive de imprumuturi si alte „produse” bancare), ci de creditarea iresponsabila din anii 2006-2008, plus masivele fraude bancare cu „incarcatura” penala.” Sigur, “situatia” era expusa in contrast cu Oltchim care tocmai platise un impozit pe profit.

 

Ca un facut, dupa scurt timp, intr-o emisiune care a facut istorie, premierul Tudose a iesit la TV anuntand ca bancile sunt mai rele ca Terente, care era chiar baiat bun, anunta ca n-are cont bancar, compara bancile cu Crucea Rosie si se-ntreaba daca economiile populatiile la bancile cu pierderi sunt in siguranta. Sau daca nu cumva risca falimentul!!! Dupa acesta interventie, sesizand eu niste coincidente, am gasit de cuviinta sa atrag atentia asupra faptului ca in raport cu bugetul statului, spre deosebire de multe alte locuri din lume, bancile din Romania nu doar ca nu au luat niciun leu din banul public, ba chiar au finantat deficite la costuri la care, la vremea respectiva, nimeni nu le-ar fi finantat. Intr-o alta opinie, mi-am permis, din cauza altor coincidente, sa sugerez ca este bizar ca un avocat care uraste bancile si BNR sa consilieze pe banking Guvernul Romaniei. Si acum raman la parerea ca este un conflict de interese intre calitatea dlui avocat de consilier al primului ministru si chemarile la procese colective intense din aceste zile impotriva bancilor, pentru care este, normal si firesc, remunerat. Se pare insa ca numai eu vad asa.

Daca in ce priveste impozitul pe profit datorat de banci precum Credit Bank, Columna, Bankcoop samd pana la 11 este greu de crezut ca se va recupera ceva, inteleg, din relatarile din presa, ca primele banci din sistem vor cauta arbitraj international in chestiunea sumelor considerate de ANAF ca sustrase de la plata impozitului pe profit. Cum am mai scris, ramane de vazut daca in contabilitatea bancilor, tinuta dupa standarde internationale de contabilitate si al caror bilanturi sunt auditate de crema auditorilor internationali s-au strecurat erori sau fraude. Ce vreau sa aduc aminte acum este ca, in pofida explicatiilor exhaustive si publice potrivit carora BNR supravegheaza bancile din punct de vedere macroprudential si NU fiscal, presedintele Comisiei Economice a Senatului a tinut, dupa o publicitate destul de agresiva sa aiba o “discutie” cu conducerea BNR despre plafonarea dobanzilor la IFN si bonus explicatii privind pierderile bancilor. Explicatii care i-au si fost oferite, dealtfel, recent de o maniera profesionista. Sa speram ca ele au fost si intelese, intrucat chiar in ziua cu pricina domnul senator recunostea ca nu este calificat in domeniul economic, dar are prieteni care sunt, si il sfatuiesc.

Surprinzator insa, dupa toate explicatiile,”dezvaluirile” si altele asemenea, odata cu cresterea ROBOR apare, ca din senin, si este mestecata teza razbunarii bancilor care, printr-o intelegere monstruoasa, la propriu si la figurat, au crescut artificial Roborul de buna seama sub indrumarea BNR…Las cititorilor placerea de a afla, daca sunt curiosi, desigur, care sunt personajele ce au promovat aceasta teorie a conspiratiei ce sfideaza nu doar logica elementara, ci si bunul simt comun.

Deunazi, dupa relativa stingere a falsului scandal Robor, Comisia Economica a Senatului a manifestat un brusc interes pentru sportul atat de nobil si alb al tenisului de camp. Bine, mai exact, al locului unde acesta se desfasoara…Nu reiau povestea, e arhicunoscuta. Numai ca, fir-ar sa fie de coincidenta, cine credeti ca posta pe facebook urmatorul testimonial:“Sunt mandru ca am fost avocat al lui Ilie Nastase. Sunt mandru ca ma considera un amic de-ai lui. Ma voi considera onorat daca va vrea ajutorul meu ca sa dea in judecata BNR. Doar sa imi ceara asta si o voi face, dupa 1 septembrie”. Aveti dreptul la o incercare.

Nu va faceti iluzii. Nu este vorba despre Robor.Robor-ul a fost si 140% si 50% si 2%. Putem explica aceasta medie aritmetica in fel si chip. Nu este vorba de Arenele BNR. Ele sunt in proprietatea bancii de pe vremea regilor.Nu este vorba despre tenis. Nu este vorba despre curs de schimb. El este si a fost poate cel mai stabil din Europa. Nu este vorba despre pierderile bancilor sau impozite neplatite. Nu este vorba nici macar despre IFN-uri. Este vorba de un atac la independenta BNR.

De aceea, inserez in continuare un pasaj din legea romaneasca si unul din Tratatul de functionare a Uniunii Europene. Sunt LEGI si sper ca dl.consilier onorific le cunoaste si le explica mai departe sefului sau.Pentru ca daca in privinta cunostintelor sale in materie de banking si fiscalitate ma-ndoiesc, in ce priveste Dreptul, nu-mi permit. Deci:

„Banca Naţională a României şi membrii organelor sale de conducere, în îndeplinirea atribuţiilor, nu vor solicita sau primi instrucţiuni de la autorităţile publice sau de la orice altă instituţie sau autoritate.”

(Legea nr.312/2004 privind Statutul BNR, art.3, alin(1))

„În exercitarea competenţelor și în îndeplinirea misiunilor și îndatoririlor care le-au fost conferite prin tratate și prin Statutul SEBC și al BCE, Banca Centrală Europeană, băncile centrale naționale sau membrii organelor lor de decizie nu pot solicita și nici accepta instrucțiuni din partea instituțiilor, organelor, oficiilor sau agențiilor Uniunii, a guvernelor statelor membre sau a oricărui alt organism. Instituțiile, organele, oficiile și agențiile Uniunii, precum și guvernele statelor membre se angajează să respecte acest principiu și să nu încerce să influențeze membrii organelor de decizie ale Băncii Centrale Europene sau ale băncilor centrale naționale în îndeplinirea misiunii lor.”

(Tratatul privind functionarea Uniunii Europene, art.130)