Nu se poate guverna prin Ordonanţe de Urgenţă! Organizaţii patronale critică modul în care a fost adoptată OUG 114 şi efectele ei

Numai anul trecut Guvernul a emis 114 astfel de documente, ce au culminat cu controversata de-acum Ordonanță de Urgență 114/2018. Aceasta a introdus, chiar în ultimele zile ale anului, de Sărbători, măsuri ce urmau să fie aplicate doar la câteva zile distanță, destabilizând sectoare extrem de importante, de care depinde securitatea economică a țării: energia, telecomunicațiile, sectorul financiar-bancar etc. Nicio organizație patronală sau de reprezentare a mediului de afaceri, nicio asociație profesională sau organizație sindicală sau a societății civile nu a fost consultată înainte ca această ordonanță să fie adoptată.

Cu aplicabilitate la începutul anului 2019, această OUG a modificat nu mai puțin de 40 de acte normative din cele mai importante domenii economice și sociale, a produs o tensiune fără precedent în rândul agenților economici din țară, afectați direct sau indirect de aceasta.

Urmare a cerințelor repetate din partea mediului de afaceri, precum și a marilor confederații sindicale și a societății civile, Guvernul a acceptat cu greu să asculte, în cele din urmă, argumentația acestora, împreună cu studiile de impact care i-au fost prezentate în mod obiectiv. Din păcate „rezolvarea” situației a urmat, la rândul ei, aceeași practică: Guvernul a pus mediul de afaceri sub presiunea timpului, obligându-l practic să accepte in extremis orice soluție de compromis care ar însemna un rău relativ mai mic față de prevederile inițiale în noua formă adoptată în 29 martie, fără ca acestea să garanteze soluții cu adevărat viabile pentru economie și cetățenii țării, pe termen mediu și lung.
Mai mult, deși mediul de afaceri a solicitat prorogarea actului normativ, Guvernul a respins această soluție. Noul proiect pentru modificarea OUG 114/2018, devenită în data de 29 martie OUG nr. 19/2019, a fost literalmente împins prin procedura de avizare a Consiliului Economic și Social într-o singură zi, doar pentru a fi bifată obligația formală de consultare a partenerilor de dialog social, fără a fi însă respectat spiritul acestui dialog.

Membrii Concordia consideră că este de datoria lor, ca reprezentanți relevanți ai mediului de afaceri și ca mari angajatori din România, să avertizeze din nou că rezultatul unui asemenea exercițiu superficial nu va putea fi decât unul incert, de instabilitate economică, în detrimentul tuturor părților, care se va răsfrânge și asupra populației. Așa cum Concordia și alte organizații responsabile au afirmat și la momentul adoptării fără consultări cu partenerii de dialog social și cu mediul de afaceri și fără analiză de impact, OUG 114 avea să genereze efecte negative imediate în economie: cotațiile bursiere au scăzut dramatic și s-au înregistrat pierderi de peste 8 miliarde de lei, leul s-a devalorizat, au apărut numeroase incertitudini pe piața energiei și a fondurilor de pensii, iar unele prețuri de consum au crescut.

S-a dovedit că multe dintre aspectele reglementate prin OUG nu erau urgente, din moment ce, după trei luni de la emitere, aceasta a fost modificată, în anumite aspecte substanțial. În tot acest timp au ieșit la suprafață lacunele grave ale unui proiect de lege elaborat fără o înțelegere deplină a fenomenelor economice și fără ca acesta să conțină o perspectivă obiectivă a mediului de afaceri sau analize de impact reale. Această practică a ordonanțelor de urgență ale Guvernului a continuat și în primul trimestru al anului 2019, alte asemenea acte normative fiind adoptate și transmise către Consiliul Economic și Social pentru avizare de cele mai multe ori ca parte a unui proces de consultare de o zi sau două, deci fără posibilitatea reală ca partenerii sociali să le poată determina implicațiile.

Modalitatea pur formală și grăbită prin care Executivul consultă partenerii sociali continuă să accentueze starea de instabilitate economică și de impredictibilitate pe care o resimt agenții economici și investitorii existenți sau potențiali, precum și salariații și populația în general. Totodată, această formă de legiferare se situează deasupra poziției Parlamentului României, acesta devenind doar un organism de aprobare al ordonanțelor de urgență ale Guvernului, care produc efecte înainte de a putea fi discutate de către forul legislativ.

Din păcate OUG 114/2018 și OUG pentru modificarea acesteia nu sunt cazuri individuale, ci reflectă practica de legiferare a Guvernului din ultimii ani. Invităm din nou Guvernul României să limiteze drastic utilizarea ordonanțelor de urgență la situațiile a căror urgență este cu adevărat justificată și să asigure respectarea integrală a spiritului și literei legii, precum și practicile europene în ceea ce privește analizele de impact și consultarea partenerilor de dialog social înaintea emiterii de norme cu putere de lege. În acest fel s-ar îmbunătăți calitatea guvernanței cu rezultate vizibile în economie, precum și încrederea între parteneri.

Confederația Patronală Concordia (CPC), înființată în 2007, este confederație patronală reprezentativă pentru mediul de afaceri, reunind cele mai puternice federații sectoriale din economia românească și cuprinzând 7 din primele 10 companii după numărul de angajați și cifra de afaceri. CPC își asumă misiunea reprezentării echidistante a intereselor membrilor săi, companii cu capital românesc și străin, având o perspectivă diversă și relevantă asupra realităților economice și sociale. Fiind singura confederație patronală românească afiliată la IOE – International Organization of Employers (http://www.ioe-emp.org/ ) și BusinessEurope (https://www.businesseurope.eu/ ), CPC colaborează permanent cu partenerii săi europeni și promovează activ respectarea libertății economice și responsabilității sociale, a bunei guvernări și predictibilității cadrului investițional. Mai multe detalii despre CPC pe website: http://www.confederatia-concordia.ro/

Bogdan Preda, CPBR- Nu există nici o formulă prin care să creşti şi taxele la bănci şi intermedierea financiară

Bogdan Preda, secretar general Consiliul Patronatelor Bancare din România (CPBR) arată că e greu de închipuit o formulă prin care dacă sunt crescute taxele la banci va creşte şi intermedierea, e împotriva logicii de business şi în general împotriva regulilor unei pieţe libere. Redăm integral punctual de vedere al acestuia:

„Ca şi comentariu general: Nu putem spune ca sector bancar ca „suntem de acord” cu vreo variantă de OUG care să presupună taxe sau impozite mai mari. Taxele sectoriale aplicate în unele state europene au produs, fără excepție, un impact negativ pe termen lung, deci ne exprimăm convingerea că menținerea unei astfel de taxe nu este oportună pentru dezvoltarea economiei naționale și prosperitatea cetățenilor săi. Mai simplu spus, e greu de închipuit o formulă prin care dacă sunt crescute taxele la banci va creşte şi intermedierea, e împotriva logicii de business şi în general împotriva regulilor unei pieţe libere.

În rest, faptul că în decembrie s-a plecat de la o taxă pe active financiare de trei ori mai mare decât cea mai mare taxă similară existentă în UE, iar acum s-a ajuns la nivelul comparabil cu cea mai mare astfel de taxă din UE, poate fi considerat de unii ca fiind „un rau mai mic”, însă cu siguranta nu are de ce să ne bucure şi să ne facă să privim încrezători la ceea ce va urma. Poate nu ar trebui să omitem faptul ca în alte ţări aceste taxe au fost introduse după ce guvernele contribuiseră la redresarea sectorului bancar cu bani publici ca urmare a crizei financiare, or în România băncile s-au redresat singure, fără ajutorul statului.

Ca şi concluzie, toată această schimbare relevă cât de important este ca înainte de lansarea unui act normativ să existe un studiu de impact serios. Fără studierea serioasă a impactului se generează o stare de nesiguranţă şi o lipsă de predictibilitate atât în rândul agenţilor economici şi al investitorilor, cât şi al consumatorilor. În cazul de faţă, a rezultat cât se poate de clar din studiul BNR ce consecinţe nefaste ar fi existat în varianta iniţială a actului normativ, parte din acestea păstrându-se şi în varianta actuală”.