„Probabil că Primăria Bucureştiului poate opta pentru o emisiune în lei, dedicată pieţei locale în structura refinanţării din vară a emisiunii din 2005, de 500 de milioane de euro. Refinanţarea ar putea include mai multe serii de operaţiuni”, a spus, joi, Ştefan Nanu, directorul general al Trezoreriei, din Ministerul Finanţelor, în cadrul unei dezbateri privind „perspectivele de dezvoltare ale pieţei obligaţiunilor municipale”.
Dezbaterea a fost organizată de Bursa de Valori Bucureşti (BVB) şi VMB Partners şi a vizat şi relansarea pieţei obligaţiunilor municipale, în condiţiile în care băncile şi alte tipuri de investitori au excedent de lichiditate în moneda naţională. VMB Parteners a fost consultantul primăriilor pentru un mare număr de emisiuni de obligaţiuni municipale.
Totodată emisiunile de obligaţiuni municipale de până acum nu sunt decât surogate ale unor credite bancare, mai flexibile şi mai rentabile pentru investitori decât acestea. Totuşi la Bursă sunt, practic, nelichide, tranzacţiile sunt accidentale şi unele municipii au început să nu-şi plătească „ratele”.
„Nu uitaţi piaţa locală şi vorbiţi cu noi din timp”, i-a avertizat, pe de altă parte, Dragoş Neacşu, preşedintele executiv al Erste Asset Management România (EAM), pe oficialii Primăriei Bucureştiului şi pe consultanţii emisiunii de obligaţiuni ale Capitalei. EAM este cel mai mare administrator român de fonduri de investiţii, cu active în gestiune de peste opt miliarde de lei.
Nu există încă un intermediar al emisiunii de obligaţiuni care ar urma să facă parte din refinanţarea de la vară a creditului obligatar de 500 de milioane de lei din 2005. Şi nici nu sunt cunoscute alte detalii ale operaţiunii.
„Şi acum 10 ani, când am contribuit la structurarea plasamentului de obligaţiuni ale Capitalei, am sfătuit pe oficialii acesteia să nu se lăcomească şi să nu se adreseze numai pieţei externe, ci şi celei interne, în lei”, a mai spus Dragoş Neacşu. Deţinerea maximă de obligaţiuni Bucureşti a fondurilor administate de EAM a fost de 25 de milioane de euro, iar în prezent, fondurile EAM mai au obligaţiuni ale capitalei de 16 – 17 milioane de euro.
Piaţa autohtonă este caracterizată de un exces de lichiditate în lei, ceea ce ar putea uşura sarcina datoriei, dar pe de altă parte, o emisiune în lei echivalentă cu 500 de milioane de euro ar pune o presiune uriaşă pe moneda naţională în piaţa valutară, dacă nu va fi precedată şi acompaniată de alte tipuri de operaţiuni.
Pe de altă parte, emisiunea Bucureştiului va crea un reper (benchmark), care nu ar trebui să tulbure evoluţia randamentelor la titlurile de stat, ceea ce înseamnă că randamentul propus pieţei de Capitală urmează să fie apropiat de cel al bondurilor guvernamentale.
„Este necesară coordonarea emisiunii Bucureştiului cu emisiunile noastre, ca să ajungem să ne faultăm unii pe alţii. Sigur că nu ne adresăm neapărat aceloraşi tipuri de investitori, dar probleme tot ar putea apărea”, a mai spus directorul Trezoreriei.
Totdată, emisiunea Capitalei readuce în prim plan problemele de piaţă ale obligaţiunilor municipale şi mai ales ale celor care sunt cotate la Bursa de Valori Bucureşti.
„Ne interesează foarte mult, în afară de randamentul oferit şi de riscul pe care urmează să ni-l asumăm şi lichiditatea obligaţiunilor pe care ar urma să le cumpărăm, felul în care emisiunea este structurată şi, eventual, componenta sa de retail, care cred că este foarte importantă”, a spus Dragoş Neacşu.
Erste Asset Management România (EAM), firma de administarre pe care o conduce Neacşu, are în portofoliu cel mai mare fond mutual din România şi unul dintre cele mai mari de tipul său din Europa, ERSTE Bond Flexible RON (fost BCR Obligaţiuni). Fodul are active de peste 6,8 miliarde de lei şi este dedicat prioritar plasamentelor în obligaţiuni.
„Acum 10 ani, când am realizat prima emisiune de obligaţiuni corporatiste din România, cea a Raiffeisen Bank, 20% din emisiune a fost subscrisă de 1.000 de persoane fizice. Nu văd de ce obligaţiunile nu ar avea maimult succes astăzi”, a completat directorul EAM.
La rândul său, Ştefan Nanu, directorul Trezoreriei, a confirmat că actualele emisiuni de obligaţiuni municipale sunt substitute de credite bancare, prin caracteristicile lor. Băncile sunt principalii investitori în obligaţiuni municipale şi cele mai multe dintre foarte rarele tranzacţii la bursă cu aceste titluri se fac, între entităţi ale aceluiaşi grup bancar.
„Este mai comod pentru primării să lucreze cu o bancă şi cu nişte bancheri pe care îi cunosc deja, decât să apeleze la finanţarea prin piaţa de capital. Factorul lichiditate va deveni, însă, din ce în ce mai important pentru succesul unei emisiuni de obligaţiuni. Din acest punct de vedere, va fi important ca primăria emitentă să poată intra frecvent în piaţă, ca să obţină un preţ mai bun decât un credit bancar”, a spus Ştefan Nanu.
În total, la Bursa de Valori Bucureşti sunt cotate 35 de emisiuni de obligaţiuni municipale, în valoare de aproape 1,1 miliarde de lei. Există într-adevăr municipii care au mai multe emisiuni, precum Timişoara, Alba Iulia, Bacău.
Structurarea unei emisiuni pe o componentă de investitori de retail pune însă probleme tehnice deosebite, din cauza restricţiilor legale, care impun primăriilor să nu aibă datorii mai mari de 30% din încasări şi un împrumut, indiferent dacă obligatar sau bancar să nu fie mai mare de 100 de milioane de lei.
Or, pentru o emisiune de succes la care să subscrie cât mai mulţi investitori şi care să aibă şi o componentă de retail, destinată investitorilor mici, este nevoie de voluime mari, care nu pot fi obţinute decât fie prin asocierea mai multor municipii, fie prin crearea unui vehicul de investiţii care să absoarbă mai multe emisiuni mici.
Bucureştiul şi alte cinci sau şase municipii s-ar putea asocia cu succes într-un grup de emitenţi, dar rămân problemele construcţiei unei emisiuni comune legate de garantare şi de asumarea riscului indicidual, potrivit participanţilor la dezbaterea „Perspectivele de dezvoltare ale pieţei obligaţiunilor municipale”, organizată joi de Bursa de Valori Bucureşti (BVB) şi VMB Partners.