Nu vinde, dar plăteşte! Casa de Comerţ Unirea, companie deţinută de stat, trebuie să plătească despăgubiri foştilor angajaţi

14 foști angajați ai S.N. Casa Română de Comerț Agroalimentar Unirea S.A., companie deținută 100% de către Ministerul Agriculturii prin care se dorea crearea unei rețele de magazine unde producătorii locali să își poată vinde marfa, au contestat în instanță decizia de concediere și pot, în caz de câștig, să oblige compania la plata salariilor din urmă dar și reangajarea. 

Există în acest sens un proces colectiv intentat în noiembrie 2020 de Sindicatul Național al Lucrătorilor din Casa Unirea alături de alte 11 persoane fizice, printre care și primul manager al companiei, Izvoranu Adrian, dar și alte trei procese individuale. Există, totodată, și o soluție definitivă a instanței într-unul dintre prcesele intentate de un fost angajat.

Liviu Cicioc- Apetrei, fost manager de produs, a câștigat în apel procesul cu fostul angajator, astfel că i s-a înlocuit sancţiunea desfacerii disciplinare a contractului individual de muncă cu sancţiunea „ avertisment scris”. În plus, instanța a decis reintegrarea fostului angajat în funcţia deţinută anterior concedierii sale disciplinare şi a obligat compania să-i plătească acestuia o despăgubire egală cu salariile indexate, majorate şi reactualizate şi cu celelalte drepturi de care acesta ar fi beneficiat, de la data concedierii sale şi până la reintegrarea sa efectivă pe post.

Totodată, Casa Română de Comerț a fost obligată și la plata cheltuielilor de judecată, de 850 lei pentru prima instanță și alți 2.380 pentru apel.

De ce dau foștii angajați compania în judecată

„Problema a pornit de la faptul că, la schimbarea Guvernului, Ministerul a decis că nu este bun proiectul „Casa Unirea”. Aceasta fără să fi citit proiectul, să îl fi înțeles și să se consulte cu producătorii de legume și fructe pentru care s-a facut acest proiect și care ne întrebau în fiecare zi când dăm drumul.

Decizia de închidere a Casei a fost una politică. Eu am fost un tehnocrat, un specialist în management care s-a dus să îl ajute pe Daea să pună pe picioare proiectul. Am acceptat acest lucru din simplu motiv că aveam nevoie să fac proiecte bune. Am lucrat două luni, de la 1 august (2019 n.red), de când am primit capitalul social și până în octombrie când mi s-au luat toate drepturile de semnătură (schimbarea oficială din funcție a avt loc pe 23 decembrie 2019 n.red), fără vreo explicație.

Or, în aceste două luni, am reușit să facem parțial programul de investiții, achiziția depozitului (de la Focșani n.red) și să deschidem două magazine. Am făcut două magazine în trei săptămâni cap-coadă, pentru că nu era nimic acolo. Am luat un sediu de bancă, am demolat și am mobilat”, a explicat pentru ECONOMICA.NET Adrian Izvoranu, primul manager al companiei. Acesta susține că, urmare a procesului intentat companiei, nu vrea să fie reangajat, dar este parte în dosar pentru că a fost rugat de foștii colegi. 

Cum a câștigat un fost salariat dreptul de a fi reangajat

Cât despre motivele care ar putea duce la câștigarea procesului, așa cum să-a întâmplat în cazul lui Apetrei, fostul manager susține că angajaților li s-au imputat diverse greșeli minore pentru a putea fi concediați.

„Eu nu mă reangajez, dar aș vrea să dau drumul la treabă. Oamenii sunt revoltați pentru că i-au concediat în masă, cu nerespectarea procedurilor concedierii colective. S-a spus că sunt cheltuieli prea mari, dar această problemă se rezolvă crescând veniturile, producând, nu prin concedieri. Nu au venit cu nicio îmbunătățire a proiectului, ci doar cu decizia de a concedia. Oamenii sunt supărați pentru că aveau experiență, erau profesioniști. Își făceau treaba, dar s-au înființat Comisii de Disciplină care afirmau tot felul de lucruri mărunte, ca de exemplu că întâzie. Așa au fost concediați cei cu experiență și au fost opriți cei în formare. Nu spun că aceștia din urmă nu erau buni, eu i-am angajat, dar nu aveau treabă cu comerțul”, mai spune Izvoranu, care dă exemplul unei salariate, absolventă de filologie, care fusese angajată pentru că știa foarte multe limbi, ceea ce ar fi ajutat compania în demersurile de marketing, pentru elaborarea de oferte.

De altfel, în motivarea judecătorilor Tribunalului Neamț, prima instanță care a dat câștig de cauză lui Liviu Cicioc-Apetrei, se precizează că „sub sancțiunea nulității absolute, nicio sancțiune disciplinară, cu excepția avertismentului scris, nu poate fi dispusă mai înainte de efectuarea anchetei disciplinare prealabile. În aprecierea instanței, cercetarea prealabilă este realizată din mai multe etape, respectiv, sesizarea angajatorului în legătură cu salariatul care a săvârșit o abatere, dispoziția angajatorului de a se efectua cercetarea adresată comisiei disciplinare, convocare în scris a salariatului pentru efectuarea anchetei, întâlnirea dintre comisie și salariatul în cauză, asigurarea dreptului acestuia la apărare și în final, concretizarea cercetării printr ‑ un înscris (referat, proces – verbal) înaintat conducerii unității angajatoare. Or, din analiza documentației care a stat la baza emiterii actului sancționator contestat nu rezultă că pentru toate faptele imputate contestatorului, care au stat la baza stabilirii răspunderii sale disciplinare, a fost efectuată o astfel de cercetare prealabilă”.

Totodată, instanța face referire și la o absentare nemotivată a angajatului, dar Tribunalul a reținut că această faptă nu a făcut obiectul cercetării disciplinare efectuate de companie. 

Cât câștigă un salariat al Casei Române de Comerț Agroalimentar Unirea SA

Potrivit fostului manager, în perioada în care a condus societatea, salariul mediu net în societate era de aproximativ 3.800 de lei ( în condițiile în care, în acea perioadă, erau și mulți angajați cu studii medii), iar cel mai mare salariu era de 12.000 de lei brut. Din Bugetul de Venituri și Cheltuieli al companiei aferent lui 2020, reies cheltuieli cu salariile de 3.840.000 lei. Câștigul mediu lunar pe salariat ajungea, așadar, la 6.038 de lei. În 2020, conform documentului citat, existau 53 de angajați și se preconiza ca la finele anului vor fi 40.

Conform declarației de avere, actualul director economic delegat,  Eliza Constantinescu, a avut în 2020 venituri salariale în valoare de 35.170 de lei ( 2.930 de lei pe lună). La acestea, s-au adăugat 68.490 lei (5.707 lei pe lună) venituri obținute tot de la Casa de Comerț Unirea conform unui contract de mandat.

De asemenea, directorul general delegat, a câștigat, de la Casa de Comerț Unirea, conform declarației de avere, 26.604 lei  conform unui contract de administrare și 2.549 de lei din contract de mandat. În total, 29.159 de lei, adică în jur de 2.400 de lei pe lună.

Potrivit organigramei afișate acum pe site-ul companiei, societatea ar trebui să aibă între 26 și 43 de angajați. Conform planurilor inițial, rețeaua de aprozare controlate de Casa Română de Comerț Unirea ar fi trebuit să ajungă undeva la 80 de unități, parte în franciză. 

Planul inițial- un retailer alimentar controlat de stat pentru producătorii locali

Gândit de către fostul ministru al Agriculturii, Petre Daea, ca o soluție la problema valorificării producţiei realizate de micii fermieri, proiectul „Unirea” a eșuat în câteva luni.

Primul magazin din rețea, Brânzărie, în fapt un mic aprozar unde se vindeau produse lactate, a fost inaugurat în octombrie 2019 la Sibiu, iar cel de al doilea a părut, o lună mai târziu, la București. Pe lângă rețeaua de magazine/aprozar destinate micilor producători, proiectul „Unirea” era gândit, de asemenea, să susțină și producătorii mari care și-ar fi putut depozita marfa într-un depozit cu temperatură și compoziție controlate al companiei, dar și să dezvolte bursa de pește de la Tulcea și a un sistem de valorificare a lânii. 

„Este cel mai mare proiect pe care şi l-a propus MADR şi pe care l-a lansat pur şi simplu. Trebuie să rezolve cea mai importantă şi cea mai grea situaţie: să valorifice producţia pe care fermierii mici o realizează printr-o muncă grea şi care nu are o valorificare pentru că nu exista o asemenea verigă”, declara Daea, la acea vreme, într-o conferinţă de presă.

Magazinele s-au închis însă aproximativ un an mai târziu, la finele lui 2020, iar din punct de vedere financiar cifrele din 2019 indică o pierdere netă de peste 7,1 milioane de lei la o cifră de afaceri netă de aproximativ 750.000 de lei. Din raportările publicate de Ministerul de Finanțe, în 2019 compania a avut 22 de angajați, dar inițial aceștia au fost aproximativ 60.

„Potrivit Hotărârii de înființare (933/2018 n.red) a societății, primii doi ani erau pentru organizare. Aveam un plan de afaceri aprobat prin Testul Investitorului Privat Prudent și 3 direcții de acțiune: bursa de pește de la Tulcea, organizarea unei linii comerciale pentru micii producători, una pentru marii producători și valorificarea lânii. Pentru mici producători, proiectul presupunea crearea unui lanț de magazine. Prcatic, luam marfa din grădini și o puneam pe raft, în mazine aflate pe o rață de 30 de km. Nu era nevoie de depozitare intermediară, iar produsele nu trebuiau să fie standard, pentru că acesta era profilul magazinelor. Voiam să francizez, să creez un cluster agricol cu 3-4 producători artizanali în cooperativă cu 2-3 magazine pe o rază de 30 km. Cât despe producătorii mari, era necesară crearea de spații de depozitare, colectare, sortare, ambalare și livrare. Pentru cei mari, demarasem o tranzacție pentru achiziția unui depozit de 20.000 de tone la Focșani pentru a prelua marfa de la Matca”, a mai explicat pentru ECONOMICA.NET fostul manager.

 „Scopul Societății Naționale „Casa Română de Comerț Agroalimentar UNIREA” – S.A. îl constituie, în principal, organizarea și desfășurarea comerțului cu ridicata și cu amănuntul, în depozite și magazine specializate, piețe și târguri, cu mărfuri agricole: cereale, legume-fructe, carne, lactate, ouă și altele asemenea, precum și operațiuni de import-export cu această categorie de mărfuri. În acest scop, Societatea Națională „Casa Română de Comerț Agroalimentar UNIREA” – S.A. organizează rețele proprii de achiziție, procesare primară și industrială, precum și centre logistice, rețele de vânzare în țară și în străinătate, se arată în Actul constitutive al societății. 

Nereguli depistate de corpul de control al MADR 

Acum, proiectul Casa Unirea stă sub semnul întrebării, existând pe rolul instanțelor și un proces prin care societatea încearcă să recupereze banii pe care i-a achitat, urmare a unei promisiuni de vânzare, societăților Certimpex SRL și Certkoop SRL. De la cele două entități juridice, compania controlată de stat urma să achiziționeze un depozit la Focșani și o livadă pe rod de 37 de hectare pentru care s-a făcut o promisiune de vânzare pe suma de 9 milioane de lei din care s-a plătit 1 milion de euro.  Conform clauzelor contractuale, finalizarea contrractului este garantată, astfel, în caz contrar, S.N. Unirea S.A. va pierde acest avans.

Potrivit portalului instanțelor de judecată, odată cu cele două companii, Casa Unirea i-a dat în judecată, în același dosar având ca obiect anulare act administrativ, și pe Izvoranul Adrian și Sava George. 

Amintim că, potrivit unui comunicat al MADR din noiembrie 2019, Sorin Minea, George Sava, Florentin Bercu, Mircea Coșea au semnalat grave probleme privind modul de cheltuire a bugetului alocat Casei de Comerț pentru produse agroalimentare UNIREA S.A.

Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Nechita-Adrian Oros, a dispus atunci Corpului de control al ministrului efectuarea unei verificări de fond asupra întregii activități a Casei de Comerț pentru produse agroalimentare Unirea S.A.

Iar concluziile raportului, potrivit presei, au fost următoarele:

– Mare parte dintre  veniturile realizate de S.N. Unirea S.A. au constat în investirea celor 93,1 milioane lei (capital social, integral de la bugetul de stat) în depozite bancare, obținându-se în acest fel dobânzile care constituie 59% din totalul veniturilor;

– În anul 2019 (până la data de 31.10.2019), pentru a obține 1.000 de lei venit, S.N. Unirea S.A. a cheltuit 3.712 Iei;

– Pentru realizarea cifrei de afaceri de 259.340 lei au fost cheltuiți peste 1 milion de lei cu salariile, reprezentând astfel de 4 ori mai mult decât cifra de afaceri, dar și 700.176 lei pentru reclamă și publicitate, adică de 3 ori mai mult cifra de afaceri;

– Achiziționarea unui obiectiv de investiții, constând din bunuri mobile și imobile, în valoare de 9 milioane lei  (depozitul de la Focșani n.red) și plata unui avans echivalent cu un milion de euro, cu clauză contractuală prin care se garantează finalizarea contractului. În caz contrar, S.N. Unirea S.A. – implicit Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale – urmând să piardă acest avans.

„Depozitul avea toate funcționalitățile, cu toate instalațiile în funcțiune, cu temperatură și compoziție aer controlate, stație de sortare cu 9 ieșiri. Avea și sortare pe culoare, stație de ambalare, astfel că produsele se puteau ambala în caserolă, plus lăzile aferente, mașină cu frig de trasport și livadă de 37 de hectare pe care erau cultivați diverși pomi aflați pe rod de opt ani”, a explicat pentru ECONOMICA.NET Izvoranu, motivul pentru care compania a promis că va achiziona acest depozit. Acesta susține că „nu am văzut niciun document urmare a controlului (corpului de control al ministerului n.red)’.

Ce se va întâmpla cu Casa de Comerț Unirea

Actualul director economic delegat, Eliza Constantinescu, a declarat în octombrie pentru Agro TV că „societatea are nevoie de o restartare, în sensul creării unui mecanism care să se adreseze tuturor producătorilor, nu doar anumitor categorii”. „Eu încerc să le spun tuturor că această societate nu este de ajutor, ci este o Societate Comercială, a unui minister, a unui acționar, dar care trebuie să producă. Ca ea să producă beneficii tuturor, trebuie ca și ea să aibă venituri. De aici pornim. Dacă inițial s-au luat niște hotărâri din care unii au înțeles că e totul gratis, s-a văzut că s-a greșit. Nu poate să fie gratis, pentru că banii trebuie să se întoarcă atunci când investești în ceva”.

Totodată, potrivit acesteia, în viziunea actuală a conducerii, societatea trebuie să aibă magazine mobile, care să poată fi mutate în funcție de sezon. 

Eliza Constantinescu este fost angajat al BancPost SA București, în calitate de director de sucursală, iar, conform declarațiilor fostul manager Izvoranu, a fost angajată cu scopul de a obține pentru companie venituri din plasamente financiare. 

Până la publicarea acestui articol, SN Casa Română de Comerț Agroalimentar Unirea SA nu a răspuns întrebărilor ECONOMICA.NET referitoare la planurile pentru 2021, rezultatele finnaciare aferente anului trecut și situația litigiilor de muncă. Le vom publicată de îndată ce vor fi disponibile.