Oficialul nu a dorit să facă alte comentarii.
Contractul de intermediare între Nuclearelectrica nu este semnat, ci ar fi în curs de supervizare de către avocaţii celor două părţi, potrivit unor surse apropiate tranzacţiei. Astfel că estimarea conducerii Nuclearelectrica pare foarte optimistă.
Întreg procesul de consultare a marilor investitori de pe piaţă, care pot asigura succesul ofertei, poate dura 3 luni, în cazul în care strategii guvernamentali sunt decişi să aprobe vânzarea şi le convine şi preţul la care piaţa ar fi dispăsă să cumpere.
Or, tocmai preţul va ridica una dintre cele mai mari ezitări ale Guvernului.
„Nu credem că este realist să ne aşteptăm la oferta publică iniţială de acţiuni (IPO) ale Hidroelectrica sau ale Nuclearelectrica mai devreme de 2014, sau chiar 2015“, se mai spune în cel mai recent raport al Erste Group Research.
Analiştii Erste consideră că firmele respective au încă probleme cu profitabilitatea şi că aceasta nu se va îmbunătăţi, dacă nu vor vinde cel puţin 60% din producţie la bursa energetică OPCOM.
Altfel, „un IPO pentru Hidroelectrica sau Nuclearelectrica nu are prea mult sens din punctul de vedere al Guvernului“, consideră analiştii Erste. Adică Guvernul nu ar lua prea mulţi bani pe pachetele de acţiuni vândute prin IPO.
„Problema principală este dacă oferta va avea sau nu va avea loc. Când vrei să vinzi ceva, vinzi la cel mai bun preţ pe care îl poţi obţine“, potrivit unei surse apropiate procesului.
Guvernul ar fi trebuit ca până la finele anului trecut să deruleze ioferte publice iniţiale pe piaţa de capital cu pachete de acţiuni ale companiilor Complexul Energetic Hunedoara, Complexul Energetic Oltenia, Elcen Bucureşti, CFR Marfă, Tarom, Hidroelectrica, Romgaz şi Nuclearelectrica.
De asemenea, Guvernul s-a angajat să facă oferte publice secundare, până la aceeaşi dată, pentru Transelectrica (15% din acţiuni) şi Transgaz (15% din acţiuni).
Doar oferta Transelectrica s-a derulat până acum şi s-a încheiat cu succes la finele lunii martie.