Potrivit sursei citate, la finalul lunii august 2015 un număr de 227 de companii cu active de peste 1 milion de euro fiecare şi o cifră de afaceri de 5,4 miliarde de euro în 2014 (aproximativ 3,6% din PIB) aveau cel puţin câte o cerere de deschidere a procedurii de insolvenţă. Numărul total al angajaţilor celor 227 de companii era de circa 55.000 salariaţi (echivalentul numărului de salariaţi din întreg sistemul bancar românesc). Aceste companii înregistrau, la finalul anului 2014, datorii totale de 4,87 miliarde de euro (3,2% din PIB), dintre care 0,35 miliarde de euro către ANAF.
‘Analizând situaţia financiară a companiilor din România ce au o cerere de insolvenţă depusă, am realizat că este vorba despre multe companii medii şi mari, companii ce generează venituri importante la bugetul de stat, angajează multe persoane şi care sunt responsabile pentru alte business-uri pe orizontală şi pe verticală. Problemele lor financiare sau eventuala lor stare de insolvenţă ar afecta mai multe companii prin efectul de domino decât multitudinea de companii mici ce au intrat în insolvenţă la începutul crizei financiare. Deşi statisticile par încurajatoare prin scăderea numărului insolvenţelor, credem că motivele de îngrijorare ramân, prin dimensiunea efectului acestora’, a explicat Andreea Cionca-Anghelof, Asociat Coordonator CITR.
Pe de altă parte, analiza CITR arată că marii contribuabili datorau bugetului de stat 10,5 miliarde de euro la finalul lunii iunie 2015, cu circa 25% mai mult decât în urmă cu un an iar 1,4 miliarde de euro nu fuseseră încasaţi la scadenţă la sfârşitul lunii iulie 2015, din cauza lipsei de lichidităţi a companiilor ce iniţiaseră plata prin bilete la ordin, cecuri etc. (refuzuri la plată cu instrumente de debit). Practic, suma neîncasată este cu 35% mai mare faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, deşi numărul operaţiunilor refuzate la plata a scăzut cu 25%, fapt care arată că unele societăţi nu încasează sume din ce în ce mai mari, ceea ce le-ar putea ridica probleme de lichidităţi pe termen mediu.
Suma medie refuzată la plată a crescut cu 79%, de la 15.100 euro la 27.200 euro.
‘Având în vedere creşterea sumei medii a refuzurilor la plată, tragem concluzia că refuzurile la plată sunt făcute de companii mari, în consecinţă, ele sunt cele care nu încasează sumele datorate. Ceea ce vine ca un argument în plus pentru concluzia analizei noastre că societăţile medii şi mari sunt cele care încep să resimtă probleme de cashflow, lichiditate şi, în consecinţă, se confruntă cu situaţii de îndatorare şi supraîndatorare’, a mai spus Andreea Cionca-Anghelof.
Construcţiile, industria, serviciile şi comerţul sunt cele mai afectate domenii,
CITR a gestionat procedura insolvenţei a peste 800 de societăţi comerciale .