Numărul fumătorilor din România nu a scăzut semnificativ în ultimii patru ani. Cât cheltuie românii lunar pe ţigări

Potrivit studiului, se observă o uşoară creştere a fumatului în rândul femeilor – 16,8% faţă de 14,5% în 2011.

Studiul relevă că aproximativ 40% dintre adulţii români afirmă că sunt expuşi fumatului pasiv la domiciliu, iar la locul de muncă aflat în interior 27,6%.

‘Mai mult de o treime dintre români cheltuiesc lunar pentru ţigări peste 300 lei (36%). Românii îşi cumpără ţigări din magazine (95%), dar doar 88% au pachete care poartă timbrul fiscal din România. Deşi această practică este interzisă de mai mult de şapte ani, românii continuă să cumpere ţigări la bucată (6%)’, arată sondajul.

Potrivit medicului pneumolog Magdalena Ciobanu, cea care a prezentat studiul, doar jumătate dintre medici sfătuiesc pacienţii să renunţe la fumat. Mai mult de jumătate dintre fumătorii care au fost la medic în ultimul an au afirmat că acesta nu i-a încurajat să renunţe, a precizat ea.

Totodată, o treime dintre fumători afirmă că au încercat să se lase de fumat în ultimul an.

Respondenţii au indicat televiziunea drept cel mai vizibil mijloc de comunicare a mesajelor împotriva fumatului, urmată de ziare/reviste şi internet. Totodată, în opinia subiecţilor cercetării, cel mai vizibil mijloc de promovare a ţigărilor este reclama din magazine.

Sondajul arată că românii continuă să cheltuiască mult din venitul lunar pentru produse din tutun. Astfel, aproximativ o treime dintre fumători cheltuie lunar cel puţin echivalentul unei treimi din salariul minim pe economie pe ţigări.

Expunerea la fum de tutun la domiciliu continuă să fie crescută, aproximativ 40% dintre adulţi fumând pasiv acasă.

‘Principalul motiv pentru care copiii şi adolescenţii încep să fumeze este faptul că adulţii fumează. Indiferent că e vorba de persoane publice pe care tinerii îi admiră, de părinţi şi profesori care, fumând, nu mai au autoritatea şi legitimitatea de a le interzice să fumeze, formarea ca adulţi se face prin copierea obiceiurilor celor maturi. De aceea acţiunile de descurajare a debutului fumatului trebuie făcute de specialişti care, pe lângă cunoaşterea metodelor de comunicare dovedite a fi eficiente, trebuie să fie ei înşişi nefumători. Legea prevenţiei, dezbătută recent în Parlamentul României, trebuie să conţină, în mod obligatoriu, şi o prevedere referitoare la statutul de nefumător al celor care urmează să facă educaţie pentru sănătate’, a declarat dr Teodora Ciolompea, specialist în promovarea sănătăţii, în cadrul conferinţei de presă susţinute la Institutul ‘Marius Nasta’.

Prof. dr. Miron Bogdan a afirmat că, în ciuda ghidurilor de tratament al bolilor cardiovasculare şi pulmonare care recomandă la unison oprirea fumatului, medicii români evită să ofere pacienţilor lor o cale terapeutică dovedită a creşte speranţa de viaţă şi calitatea vieţii: renunţarea la fumat.

‘Sperăm că rezultatele acestui studiu îi vor motiva suplimentar pe deputaţi să voteze proiectul de lege avizat de Comisia de sănătate. Modificările aduse Legii 349/2002 vin în corectarea unor erori trecute care şi-au pus amprenta pe tiparul de consum al tutunului de către români. Sperăm ca, implementate corect şi complet aceste măsuri, să observăm o scădere a fumatului în rândul românilor, aceasta fiind metoda cea mai cost-eficientă de prevenţie pentru multe boli cardiovasculare şi pulmonare’, a declarat dr. Magdalena Ciobanu, expert în controlul fumatului.

Studiul a fost realizat pe un eşantion de 1.005 persoane cu vârsta de 18 ani şi peste, rezidenţi pe teritoriul României.

S-a folosit un eşantion reprezentativ pentru populaţia de peste 18 ani astfel încât profilul socio-demografic al respondenţilor s-a suprapus peste modelul populaţiei generale a României cu vârstă de peste 18 ani din punct de vedere al structurii pe genuri (52% sex feminin), pe medii de rezidenţă (55% din mediul urban), pe grupe de vârstă (19% cu vârste cuprinse între 18-29 ani, 37% de 30-49 ani, 45% cu vârstă de 50 ani şi peste) şi pe nivel de educaţie (11% cu studii inferioare, 63% cu studii medii şi 26% cu studii superioare).

Studiul a fost realizat în perioada august – octombrie 2015, având o eroare de ± 3,1%, nivel de încredere de 95%.

A fost folosit chestionarul Tobacco Questions Survey al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii.

Finanţarea sondajului a fost asigurată prin subprogramul naţional de prevenire şi combatere a consumului de tutun din contribuţiile pentru sănătate aplicate produselor din tutun.

Studiul a fost prezentat cu ocazia Zilei Naţionale fără Tutun care se celebrează în fiecare an în a treia zi de joi a lunii noiembrie.