Aproximativ 975.000 de imigranţi primiseră până la sfârşitul lui 2015 ajutoare sociale în conformitate cu legislaţia privind beneficiile pentru solicitanţii de azil, a precizat Biroul Federal de Statistică. Este al şaselea an consecutiv când această cifră creşte, ea fiind de 363.000 în 2014.
Creşterea vine după decizia de anul trecut a cancelarului Angela Merkel de a deschide uşa Germaniei pentru refugiaţii care au fugit de războiul din Siria sau din alte ţări. Germania a primit peste un milion de persoane, deşi fluxul s-a redus simţitor în ultimele luni datorită controalelor mai dure la frontierele europene şi a acordului de readmisie cu Turcia.
Datele făcute publice luni îi includ pe imigranţii cu permise temporare de rezidenţă şi pe cei care nu pot fi expulzaţi pentru moment. Nu îi includ pe cei cu statut de refugiat sau pe cei îndreptăţiţi să primească azil, care primesc beneficii sociale dacă au nevoie de ajutor.
Deşi mulţi germani i-au întâmpinat cu căldură vara trecută pe primii imigranţi, această atitudine a dispărut din cauza fricii după trei atacuri violente recente asupra civililor comise de imigranţi şi a îngrijorărilor privind integrarea.
Impulsionat de astfel de preocupări ale electoratului, partidul AfD a ocupat poziţia a doua la alegerile de duminică în landul estic Mecklenburg – Pomerania Inferioară, devansându-i pe creştin-democraţii cancelarului Merkel. AfD este acum reprezentată în nouă din cele 16 parlamente regionale din Germania.
Cheltuielile statului cu beneficiile pentru imigranţi au crescut cu circa 120% în 2015, ajungând la 5,3 miliarde de euro, mai arată datele.
Amploarea ajutoarelor de la stat pentru imigranţi i-a nemulţumit pe numeroşi germani, în special din regiunile mai sărace din est, însă Merkel a subliniat sâmbătă că guvernul nu a tăiat din beneficiile niciunui cetăţean german pentru a-i sprijini pe refugiaţi.
Aproape două treimi dintre imigranţii care au primit beneficii sunt originari din Asia, jumătate din acest grup provenind din Siria, mai relevă statisticile.
Alţi 22% au venit din ţări europene precum Albania, Serbia, Muntenegru şi Macedonia, care nu sunt membre ale UE, în timp ce 13% au fost originari din Africa.
Dintre imigranţii care au beneficiat de sprijin, 91% au primit beneficii de bază cum ar fi alimente, cazare, haine şi servicii de sănătate, precum şi bunuri casnice cu durată mai scurtă sau mai lungă de viaţă – oferite în principal ca beneficii ca atare, deşi au primit şi ceva bani pentru nevoile personale.