Numărul părinţilor care şi-au sacrificat concediul de creştere a copilului ca să revină mai repede la muncă s-a dublat în ultimul an. Explicaţii

Economica.net a analizat dinamica numărului de părinţi care au ales să-şi scurteze concediul pentru creşterea copilului ca să revină la muncă, în perioada septembrie 2017 – septembrie 2015. Iată ce am găsit:

La sfârşitul lui septembrie 2017, peste 87.200 de părinţi au încasat stimulent de inserţie pentru că au revenit la muncă înainte de încheierea concediului de creşterea copilului, arată datele centralizate de Agenţia Naţională pentru Plăţi şi Inspecţie Socială (ANPIS), consultate de Economica.net.

Spre comparaţie, în septembrie 2016, puţin peste 43.800 de mame sau taţi au primit stimulent de inserţie, potrivit datelor ANPIS.

Numărul părinţilor care au luat stimulent de inserţie a crescut cu 99.03% în septembrie 2017 faţă de aceeaşi lună a anului 2016.

Stimulentul mediu primit de părinte a crescut cu nici 20% în aceeaşi perioadă de timp.

Valoarea medie a stimulentului de inserţie luat de părinte în septembrie 2017 a fost de 625,5 lei, arată datele ANPIS. Spre comparaţie, în septembrie 2016, stimulentul de inserţie a fost, în medie, de 521,3 lei.

Aşadar, în perioada septembrie 2016 – septembrie 2017, valoarea medie a stimulentului de inserţie a crescut cu nici 20%.

Câţi bani a cheltuit statul ca să readucă părinţii la muncă înainte de încheierea concediului pentru creşterea copilului.

Peste 54,55 de milioane de lei, adică circa 11,86 de milioane de euro, în luna septembrie 2017, potrivit datelor ANPIS.

Spre comparaţie, cu exact cu an în urmă, în septembrie 2016, statul a cheltuit 22,84 milioane lei, adică 5,13 milioane de euro, pentru stimulentul de inserţie acordat mamelor sau taţilor.

Prin urmare, sumele cheltuite de stat pentru plata stimulentului de inserţie către părinţi în septembrie 2017 sunt cel puţin duble faţă de cele din aceeaşi lună a anului trecut.

Numărul persoanelor care au încasat stimulent de inserţie a crescut continuu din august 2016 până în septembrie 2017 – cea mai recentă lună pentru care avem date centralizate de autorităţi.

În august 2016 am avut 40.465 de oameni care au primit stimulent de inserţie, iar numărul lor a crescut de la lună la lună până la peste 87.200 de oameni în septembrie 2017.

Valoarea stimulentului de inserţie a crescut de două ori în acest an: de la 532 de lei în ianuarie, până la 650 de lei – începând din aprilie.

Din iulie 2016 până în luna ianuarie 2017 inclusiv, stimulentul de inserţie, primit de părintele care s-a întors la muncă înainte de încheierea concediului de creşterea copilului, a fost de 532 de lei.

Stimulentul de inserţie reprezintă jumătate din indemnizaţia minimă pentru creşterea copilului.

Indemnizaţia minimă pentru creşterea copilului este 85% din salariul minim brut pe ţară garantat în plată. În perioada iulie 2016 – ianuarie 2017, salariul minim pe economie a fost de 1.250 lei brut. Prin urmare, indemnizaţia minimă pentru creşterea copilului a ajuns la acea vreme la 1.063 de lei (85% din 1.250 de lei înseamnă 1.062,5 lei, care, conform legii, se rotunjeşte în sus la 1.063 de lei).

De la 1 februarie 2017, stimulentul de inserţie a crescut la 617 lei, odată cu majorarea salariului minim pe economie.

De la 1 februarie 2017, salariul minim brut pe economie a crescut la 1.450 de lei pe lună. Prin urmare, indemnizaţia minimă pentru creşterea copilului, care e 85% din salariul minim brut pe economie, a crescut la 1 februarie 2017 la 1.233 de lei (85% din 1.450 lei)

Aşa cum explicam mai sus, stimulentul de inserţie reprezintă jumătate din indemnizaţia minimă pentru creşterea copilului. Astfel că, de la 1 februarie 2017, stimulentul de inserţie se ridică la 617 lei.

De la 1 aprilie 2017, stimulentul de inserţie a crescut la 650 de lei prin Ordonanţa de Urgenţă nr. 6 din 2017.

„Măsurile de stimulare a creşterii demografice constituie un element important în cadrul programului de guvernare pentru perioada 2017 – 2020. Printre acestea se numără şi majorarea la 650 lei a cuantumului stimulentului de inserţie, prevăzut de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor, aprobată cu modificări prin Legea nr. 132/2011, cu modificările şi completările ulterioare, drept acordat părinţilor care se întorc la activitatea profesională înainte de finalizarea concediului pentru creşterea copilului”, se arată în OUG nr. 6 din 2017.
Concret, potrivit ART. VII, alineatul (4): începând cu drepturile lunii aprilie 2017, cuantumul stimulentului de inserţie se stabileşte la 650 lei.
Alineatul (5) Pentru drepturile ulterioare datei prevăzute la alin. (4), cuantumul stimulentului de inserţie prevăzut se majorează prin hotărâre a Guvernului”.

Din iulie 2016, concediul pentru creşterea copilului sănătos are durata de doi ani.

Precizăm că în perioada analizată, respectiv septembrie 2016 – septembrie 2017, indemnizaţia pentru creşterea copilului este 85% din media veniturilor nete realizate în ultimele 12 luni din ultimii doi ani anteriori datei naşterii copilului.
În aceeaşi perioadă, plafonul minim al indemnizaţiei pentru creşterea copilului este de 85% din cuantumul salariului minim brut pe ţară.

Creşterea semnificativă a numărului de beneficiari de stimulent de inserţie e puternic influenţată de schimbările legislative aduse concediului şi indemnizaţiei pentru creşterea copilului. 

Sociologul Cristi Pantelimon a explicat nuanţat pentru Economica.net care sunt motivele dublării numărului de părinţi care s-au întors la muncă înainte de încheierea concediului pentru creşterea copilului.

„Primul act legislativ care reglementa stimulentul pentru inserţie este Ordonanţa de urgență 111/2010, care se referea la concediul și indemnizația lunară pentru creșterea copiilor. Această OG a fost modificată destul de mult în 2016, prin legea 66/2016. Aceasta din urmă a sporit, practic, baza de recrutare a celor care puteau cere indemnizație de creștere, respectiv stimulent de inserție, în cazul în care optau să revină la muncă înainte cu două luni de terminarea perioadei legale de creștere a copilului.

Astfel, dacă în prima ordonanță, din 2010, părinții care puteau primi indemnizația lunară de creștere a copilului trebuiau să dovedească că au lucrat, înainte cu un an de nașterea copilului, întregul an, în legea din 2016 condiția era ca în ultimii doi ani înainte de creșterea copilului să fi realizat cel puțin 12 luni venituri impozabile. Practic, din data aplicării legii 66/2016 – iulie 2016, a sporit semnificativ baza de recrutare a celor îndreptățiți la aceste sume. Mai mult, în noua lege, intrau în calcul și veniturile impozabile din silvicultură și piscicultură, care erau excluse în Ordonanța din 2010; un nou element în plus pentru creșterea numărului cererilor de acest tip.

În prima ordonanță, se prevedea că persoanele care obțin venituri impozabile înainte de împlinirea vârstei de un an de către copil și au drept la indemnizația de creștere pot cere stimulentul de inserție până la vârsta de doi ani, în cazul în care obțin venituri impozabile.

Aici apare o diferență notabilă între cele două acte legislative. Ordonanța 111 crea două situații: fie concediu de un an cu indemnizație lunară mai mare (75% din media veniturilor pe ultimele 12 luni, nu mai mică de 600 de lei, dar nici mai mare de 3400 de lei), fie concediu de doi ani cu o indemnizație mai mică (care nu putea depăși 1200 de lei, primele două variante rămânând aceleași).

În schimb, legea 66/2016 prevede un concediu standard de 2 ani (sau 3, pentru copiii cu handicap, ca și în Ordonanța 111). Prin urmare, crește (se dublează teoretic) probabilitatea acordării stimulentului de inserție – devreme ce în primul act legislativ mulți părinți au optat pentru concediul de un an, iar acum durata acestuia, deci și perioada de posibilitate de revenire în câmpul muncii, s-a dublat.
În plus, în legea 66, dacă părinții revin la muncă cu două luni înainte de împlinirea vârstei de doi ani de către copil, ei beneficiază de stimulent încă un an, până la împlinirea vârstei de 3 ani de către copil (4 ani la cei handicapați).

Toate aceste elemente au dus la dublarea numărului beneficiarilor acestor stimulente. Desigur, aceste date ar trebui corelate și cu cele referitoare la numărul locurilor de muncă (teoretic, sporirea acestora ar fi trebuit să ducă și ea la o creștere a cererilor de acordarea a stimulului)”, ne-a spus sociologul Cristi Pantelimon.

Cele mai importante date despre stimulentul de inserţie: 

• 43.821 de părinţi au încasat stimulent de inserţie în septembrie 2016.
• 87.218 de părinţi au primit stimulent de inserţie în septembrie 2017.

Cât a plătit statul acestor părinţi:

• 22.843.746 lei în septembrie 2016.
• 54.553.821 de lei în septembrie 2017.

Precizări:

Am făcut conversiile în euro la cursurile medii ale BNR din septembrie 2017, de 4,5978 de lei pentru un euro, respectiv din septembrie 2016, de 4,4506 lei pentru un euro.