Numărul românilor care au încasat deja pensia privată a explodat. Suma plătită s-a dublat. Așteptata lege de plată poate aduce mari surprize
De la puțin peste 3.500 de participanți și beneficiari (moștenitori) care au încasat suma din cont în prima jumătate a lui 2019, în perioada similară a acestui an am ajuns deja la aproape 5.200 de persoane beneficiare. Mult mai evidentă este creșterea în ceea ce privește valoarea sumelor achitate, care a urcat de la de la 33,3 milioane de lei la peste 71,2 milioane de lei. Deocamdată, toate sumele achitate de fonduri au mers către persoane ieșite anticipat la pensie (de obicei pe caz de boală) sau către moștenitorii celor care au decedat înainte să iasă la pensie.
Nu există încă o lege de plată a pensiilor private, aceasta fiind de altfel una dintre marile incertitudini din sistemul lansat deja de 12 ani, însă atunci când este vorba de plăți înainte de termen regulile sunt stabilite prin normă ASF. Concret, există acum două variante de a încasa banii anticipat: toată suma odată sau eșalonat, pe o perioadă de maximum 5 ani.
În sistem nu există o îngrijorare privind dinamica acestor plăți, atât cei din ASF cât și administratorii considerând că este vorba în continuare de sume mici, având în vedere că intră la plată angajați care nu au încheiat stagiul de cotizare. Totuși, dacă aceste plăți vor urma curba din ultimii ani, din 2021 vom avea deja de-a face cu sume de ordinul sutelor de milioane de lei. Cu atât mai mult vor cântări aceste sume cu cât, conform estimărilor, din 2024 intră la plată și primul val de cotizanți cu stagiul integral, adică cei intrați în sistem la început, în mod voluntar, având peste 35 de ani, vârsta maximă până la care este obligatorie înscrierea în sistem.
Variantă de lucru: Încasezi pensia negociată doar dacă ai norocul să nu mori înainte de termen. Moștenitorii își pierd drepturile
Așa cum arătam și mai sus, una dintre marile incertitudini ale sistemului este lipsa unei legi privind plata pensiilor. Sub motivul, de multe ori simplu pretext, că plățile vor începe abia după o perioadă lungă de timp, mediul politic (singurul care poate iniția, vota și promulga o lege) a amânat discutarea unei astfel de legi, în timp ce organismele de supraveghere (mai întâi CSSPP și apoi ASF) au preferat să adopte ritmul impus din Parlament și de la Guvern.
În prezent, spun sursele noastre, sectorul din ASF dedicat pensiilor lucrează, în continuare, la proiect, însă este imposibil de estimat când vom avea o lege, deoarece totul depinde de voința politică.
Totuși, o inițiativă privind legea de plată a pensiilor a existat, iar proiectul a fost chiar discutat în Senat. Se întâmpla în 2016, în timpul Guvernului Dacian Cioloș. Cel puțin una dintre ipotezele de lucru luate în calcul atunci nu sună chiar atât de bine pentru cotizanți.
Această variantă de plată, avută în vedere și în actualele discuții privind legea plății, după cum afirmă pentru ECONOMICA.NET surse apropiate situației, presupune ca, la finalul stagiului de cotizare (adică atunci când participantul iese la pensie) administratorul de fond să îi propună plata unei sume lunare fixe care să nu reflecte neapărat suma acumulată până atunci în cont. Un fel de pensie viageră. Această propunere va veni , însă, cu unele condiții, dintre care cea mai importantă este renunțarea la dreptul la proprietate, adică exact una dintre principalele caracteristici ale sistemului privat de pensii, folosită pentru promovarea acestui sistem. În toate campaniile de promovare, fondurile private precizează că, în cazul în care cotizantul moare, dreptul asupra contului său va reveni moștenitorilor. Și, totuși, dacă varianta plății pensiei viagere va fi în lege, cei care o aleg vor pierde acest drept.
Cum sumele acumulate în conturi sunt destul de mici (conform ASF, 72% din cotizanți au acum sub 10.000 de lei) este foarte posibil ca multe persoane să aleagă această variantă, mai ales că se apropie de ceea ce majoritatea consideră tradițional pensie, adică plata lunară a unei sume, până la moarte.
În acest caz, vor avea de câștigat mai ales cei care vor „reuși” să trăiască până la finalul înțelegerii, care probabil va fi limitată la 15 ani. Speranța de viață din România spune însă că majoritatea nu vor apuca. De partea cealaltă, însă, au de câștigat administratorii de fonduri, deoarece, în cazul celor care mor mai devreme, vor rămâne cu sumele cotizate și neplătite.
Totuși, românii vor avea și alte opțiuni în legea de plată, iar una dintre acestea va rămâne, cel mai probabil, plata eșalonată a sumei acumulate în conturi sau chiar plata integrală a acestei sume, la început, această ultimă variantă fiind însă supusă impozitării, dar și plății unor comisioane suplimentare.
Alte aspecte importante cuprinse în raportul la 6 luni privind sistemul de pensii private:
– De asemenea, la sfârșitul lunii iunie 2020, valoarea medie a unui cont în sistemul pensiilor administrate privat era de 8.859 lei, respectiv o creștere de 5,05% comparativ cu decembrie 2019.
– La sfârșitul lunii iunie 2020, 5,36 milioane de participanți (72,01% din total) dețineau în cont sub 10.000 lei și 2,08 milioane de participanți (27,99% din total) dețineau în cont peste 10.000 lei, iar dintre aceștia 0,58 milioane de participanți (7,74% din total), dețineau în conturi peste 25.000 lei.
– La 30 iunie 2020, valoarea totală a activelor nete înregistrată de fondurile de pensii administrate privat a fost de 65,94 miliarde de lei (13,62 miliarde de euro). Ritmul anual de creștere înregistrat a fost de 19,59%.
– La sfârșitul lunii iunie 2020 erau înregistrați în sistemul pensiilor administrate privat 7,56 milioane de participanți, valoare cu 1,25% mai mare față de sfârșitul anului 2019.La nivelul Pilonului II, contribuția medie a participanților cu contribuții virate la 30 iunie 2020 a fost de 190,20 lei.
– La 30 iunie 2020, rata nominală de rentabilitate a fondurilor de pensii administrate privat a fost de 4,3938%, comparativ cu 6,3381%, la data de 31 decembrie 2019.
– La sfârșitul lunii iunie 2020, 5,36 milioane de participanți (72,01% din total) dețineau în cont sub 10.000 lei și 2,08 milioane de participanți (27,99% din total) dețineau în cont peste 10.000 lei, iar dintre aceștia 0,58 milioane de participanți (7,74% din total), dețineau în conturi peste 25.000 lei.
Citiți aici, integral, raportul ASF asupra sistemului de pensii private.