Numărul românilor şi bulgarilor care muncesc în Elveţia a crescut de 10 ori, după ridicarea restricţiilor pe piaţa muncii

Începând cu 1 iunie 2016, românii au acces liber pe piaţa muncii din Elveţia, ţara cantoanelor eliminând toate restricţiile pe piaţa muncii impuse cetăţenilor români şi bulgari.

Ridicarea restricţiilor pe piaţa muncii a dus la creşterea numărului lucrătorilor români şi bulgari care au fost admişi în Elveţia pentru un sejur de muncă de scurtă sau lungă durată.

Concret, numărul lucrătorilor români şi bulgari care au fost admişi în Elveţia cu permise de muncă permanente a crescut de la 53 în luna iunie 2015, la 581 de lucrători în luna iunie 2016, potrivit datelor oficiale furnizate de Secrétariat d’Etat aux migrations SEM şi Office fédéral de la statistique. 

În ultimele 12 luni, un număr de 1.450 de lucrători români şi bulgari au fost admişi în Elveţia pentru un sejur de lungă durată, faţă de 1.039 lucrători – în perioada iulie 2014 – iunie 2015. 

Elveţia poate revizui decizia de liberalizare a pieţei muncii pentru români şi bulgari la 1 iunie 2017, când ar putea reintroduce cote pentru imigranţi, dacă se constată că imigraţia din România şi Bulgaria va depăşi cu 10% media ultimilor trei ani, pe 1 iunie 2017 sau cel târziu pe 1 iunie 2018. Ultima dată la care Elveţia ar putea să mai restricţioneze libera circulaţie pentru români şi bulgari este 1 iunie 2018, iar măsura ar fi valabilă un an, până la 31 mai 2019, termen dincolo de care nu mai poate interveni.

„Decizia Guvernului Elveţian va depinde nu numai de numărul de imigranţi români şi bulgari, dar şi de opinia elveţienilor despre noii veniţi. Din păcate am observat în diferite circumstanţe că românii sunt priviţi în Elveţia cu o anumită suspiciune. Fenomenul se explică uşor prin faptul că presa elveţiană vorbeşte exclusiv doar despre infractorii români, despre spărgătorii de locuinţe care sunt de cetăţenie română”, explică Michael Derrer.
Din acest motiv, o campanie de informare în România cu privire la schimbul de practică judiciară în Elveţia este deosebit de importantă. Campania este necesară pentru a avertiza că în Elveţia infractorii cu cetăţenie străină sunt pedepsiţi aspru, motiv pentru care riscurile nu sunt justificate.

„Eu îi cunosc pe români foarte bine şi pentru mine e mai mult ca evident că muncitorii români n-au nimic în comun cu infractorii din ţara lor. Iar populaţia elveţiană are nevoie să se convingă de acest fapt”, spune Derrer.

Proporţia cetăţenilor români şi bulgari în rândul populaţiei de naţionalitate străină rezidente în Elveţia este însă foarte mică. Oficial, la sfârşitul anului 2014, ea se ridica la 0,56%, însemnând 17.134 de persoane cu statut de şedere permanentă în Elveţia, în creştere cu 12,53% faţă de 15.226 persoane în 2013. Dintre aceştia, doar un număr de 159 cetăţeni români şi 92 de cetăţeni bulgari au obţinut şi cetăţenie elveţiană în anul 2014.

Informaţiile privind numărul lucrătorilor români în Elveţia sunt furnizate de Michael Derrer din surse statistice ale oficialităţilor elveţiene, precum Secrétariat d’Etat aux migrations SEM si Office fédéral de la statistique.

Michael Derrer este „Bezirksrichter” (magistrat ales pe cale politică) şi membru al unei instanţe cu cinci magistraţi în Rheinfelden, Elveţia. Totodată, el este şi interpret romano – elveţian pentru audieri în procesele penale.

Elveţian de origine, vorbitor nativ de germană, Michael Derrer s-a specializat timp de 25 de ani în domeniul limbilor est-europene, printre care şi româna. A studiat la începutul anilor ’90 în Bucureşti şi a lucrat ulterior în cadrul a mai multor proiecte în România. Între anii 1997-2007 a condus programul PraxisTransfert, un program elveţian de transfer de know–how pentru Europa de est. Totodată, deţine şi conduce firma elveţiană Ascent AG care consiliază întreprinderi elveţiene pe pieţele est-europene, inclusiv România.