Conform datelor centralizate de către specialişti, în intervalul analizat, 232.292 de utilizatori unici au fost vizaţi de asemenea atacuri, cu 46% mai mulţi decât în urmă cu un an, când numărul acestora se situa la 158.921. Ţările cu cea mai mare pondere de utilizatori atacaţi au fost Bangladesh (9%), Uzbekistan (6%) şi Mozambic (4%).
În intervalul aprilie – iunie 2019, familia ransomware care a atacat utilizatorii cel mai des (23,4% dintre cazuri) a fost în continuare WannaCry, deşi Microsoft a lansat un patch pentru sistemul său de operare, pentru a închide vulnerabilitatea exploatată de ransomware cu două luni înainte de începerea atacurilor distructive din urmă cu doi ani.
Totodată, un alt actor principal a fost GandCrab, cu o pondere de 13,8%, în ciuda anunţului făcut de către creatorii săi că acesta nu va mai fi distribuit începând cu cea de-a doua jumătate a trimestrului.
Potrivit raportului de specialitate, în T2 din 2019 au fost detectate 16.017 de versiuni noi de ransomware, dintre care unele fac parte din opt noi familii malware. Numărul noilor versiuni este mai mult decât dublă faţă de cel din urmă cu un an, din T2 2018, când acesta era de 7.620.
De asemenea, Kaspersky a detectat şi respins 717.057.912 atacuri din resurse online localizate în aproximativ 200 de ţări şi teritorii din întreaga lume, în scădere cu 26% faţă de acelaşi trimestrul din anul anterior.
În plus, au fost înregistrate încercări de infectare cu malware creat pentru a fura bani ca urmare a accesării online a conturilor bancare pe 228.206 calculatoare, echivalentul unui salt de 6% faţă de T2 din 2018.
Raportul citat arată că fişierul antivirus Kaspersky a detectat un număr de 240.754.063 de obiecte periculoase şi potenţial nedorite (+25% comparativ cu T2 din 2018), în timp ce produsele Kaspersky de securitate pentru dispozitive mobile au detectat 753.550 de pachete de instalare periculoase (-57% faţă de T2 din 2018).
Un troian de tip ransom poate acţiona cu succes atât în atacuri asupra utilizatorilor individuali, cât şi asupra companiilor, deoarece funcţionalitatea sa este simplă, dar extrem de eficientă. Aceşti troieni criptează fişierele pe computerul unui utilizator şi cer o răscumpărare pentru a le debloca. Creşterea numărului de noi versiuni ale programelor cunoscute, precum şi apariţia de noi familii malware reprezintă un semn că activitatea infracţională se intensifică, notează experţii.