Nume româneşti în spaţiu: Craterul Eminescu, asteroidul Brâncuşi sau cometa Daimaca FOTO

Potrivit cercetătorului Adrian Şonka, de la Observatorul Astronomic, corpurile cereşti pot purta numele unor oameni ce au avut o contribuţie importantă în diferite domenii, precum ştiinţă, artă, literatură etc.

Numele formelor de relief de pe corpurile cereşti pot fi propuse de specialişti în domeniu şi sunt analizate şi selectate de International Astronomical Union (Uniunea Astronomică Internaţională).

„Nu poate oricine să dea numele unui corp ceresc. Doar cei care sunt recunoscuţi în domeniu şi se cunosc între ei pot să propună denumiri, care pot să fie sau nu aprobate de Uniunea Astronomică Internaţională. Denumirile se aprobă destul de greu şi sunt înregistrate şi recunoscute la nivel mondial„, a declarat pentru MEDIAFAX Adrian Şonka. El a precizat că se pot face propuneri doar pentru formaţiunile deja descoperite.

În aprilie 2008, un crater de pe Mercur a primit numele Eminescu. Craterul Eminescu are 125 km în diametru şi s-a format mai recent decât restul craterelor de pe Mercur.

Primul nume românesc de pe Venus este cel al Elenei Văcărescu. Craterul, aflat în emisfera sudică a planetei, are un diametru de 31,5 km şi a primit numele Elena Vacărescu în 1994.

Un alt nume al unei personalităţi româneşti pe Venus este cel al sopranei Hariclea Darclée. Acesta este dat unei formaţiuni vulcanice, numită „patera”, cu un diametru de 15 km. Numele a fost aprobat în 2003.

Şi alte cratere de pe Venus au primit nume proprii feminine care se regăsesc în spaţiul românesc, printre care Irinuca, Natalia, Ştefania, Veta, Zina şi Esterica.

Singurul crater cu nume românesc de pe Lună se numeşte Haret, după matematicianul-astronom Spiru Haret. Haret a obţinut doctoratul în astronomie la Paris, cu teza „Asupra invariabilităţii axelor mari ale planetelor”, iar ca ministru al Educaţiei a emis decretul pentru înfiinţarea Observatorului Astronomic din Bucureşti. Craterul Haret are 29 km în diametru şi se află în emisfera ce nu se poate vedea de pe Terra, aproape de polul sud al Lunii.

De asemenea, unul dintre lanţurile muntoase de pe Lună se numeşte Montes Carpatus. Chiar dacă Munţii Carpaţi de pe Terra străbat mai multe ţări, Şonka spune că putem considera că aceasta este o altă regiune „românească” de pe Lună.

Şi pe Marte se regăsesc nume de origine românească. Astfel, Rhabon – numele antic al râului Jiu – a fost acordat unui tub de pe Marte, prin care a curs lavă, o vale cu o lungime de 246 km.

Şi două cratere marţiene au nume româneşti: Iazu şi Batoş. Potrivit lui Şonka, există două localităţi Iazu, una în judeţul Prahova, alta în Ialomiţa, şi încă nu se cunoaşte care dintre ele este sursa numelui marţian. În judeţul Târgu Mureş se găseşte comuna Batoş, aceasta fiind probabil sursa numelui craterului marţian.

Există şi asteroizi cu nume de români, toate aceste formaţiuni făcând parte din centura principală de asteroizi, situată între Marte şi Jupiter.

Primul asteroid ce a primit un nume românesc a fost cel cu numărul 2331. Acesta poartă numele lui Constantin Pârvulescu: 2331 Parvulesco. A fost descoperit în 1936 de astronomul Delporte, în Belgia, şi are un diametru situat între 11 şi 24 km. Face o rotaţie în jurul Soarelui o dată la 3,78 ani şi se poate apropia de Terra la 140.000.000 km. Constantin Pârvulescu a fost profesor de astronomie la Cernăuţi, Timişoara şi Cluj şi directorul Observatorului Astronomic din Cluj. Asteroidul a fost numit Parvulesco şi după fiica astronomului, Carina Parvulesco, profesor de astronomie în SUA.

Un alt asteroid cu nume românesc este 4268 Grebenikov – un astronom de origine română, născut în Republica Moldova, preocupat de studiul mecanicii cereşti. Asteroidul a fost descoperit în 1972, în Rusia, şi are un diametru între 5 şi 12 km. În 4,28 ani face o rotaţie în jurul Soarelui.

Primul asteroid ce poartă numele unui artist român este 6429 Brâncuşi. Asteroidul a fost descoperit în 1971, la Observatorul de la Palomar (SUA), face o rotaţie în jurul Soarelui o dată la 3,16 ani şi se poate apropia la 100.000.00 km de Terra. Diametrul său este estimat între 4-9 km.

Hermannn Julius Oberth a fost un om de ştiinţă născut la Sibiu şi este unul dintre părinţii astronauticii. Asteroidul 9253, descoperit în 1971, la Observatorul Palomar, poartă numele de 9253 Oberth. Cu un diametru de maximum 6 km, asteroidul Oberth se află la distanţa medie de 150.000.000 km de Terra.

Astronomul american de origine română Nicolae Sanduleak s-a ocupat cu studiul stelelor strălucitoare din emisfera sudică. Supernova apărută în 1987 în Norul Mare al lui Magelan a avut ca sursă steaua Sanduleak -69 202. Asteroidul 9403 poartă numele de 9406 Sanduleak şi se află la o depărtare medie de 300.000.000 km de Terra. Un an pe acest asteroid durează 4 ani pământeni.

Asteroidul 9493 Enescu poată numele celui mai cunoscut compozitor român: George Enescu. A fost descoperit în 1971, la Observatorul de la Palomar, este situat la peste 250.000.000 km depărtare şi are până în 9 km diametru.

9494 Donici poartă numele astronomului Nicolae Donici, unul dintre membrii fondatori ai Uniunii Astronomice Internaţionale şi primul reprezentant al României în acest for. Nicolae Donici s-a ocupat cu studiul Soarelui, observând şase eclipse totale.

Poetul Mihai Eminescu este imortalizat pe cer şi prin asteroidul 9495 Eminescu, descoperit în 1971, la Observatorul de la Palomar. 9495 Eminescu este situat la o distanţă medie de 250.000.000 km de Terra şi face o rotaţie completă în jurul Soarelui odată la 3,23 ani. Se poate apropia la „numai” 140.000.000 de planeta noastră, iar diametrul său nu depăşeşte 6 km.

Asteroidul 10034 Birlan poartă numele astronomului Mirel Bîrlan, un astronom ce lucrează la Institutul de Mecanică Cerească şi Calculul Efemeridelor din Paris. Se ocupă cu studiul dinamicii corpurilor mici din sistemul solar. Asteroidul a fost descoperit în 1981 în SUA.

Biologul şi astronomul amator Jean Dragesco, ce locuieşte în prezent în Franţa, a „primit” un asteroid cu ocazia împlinirii a 80 de ani, în anul 2000. Asteroidul este 12498 Dragesco şi a fost descoperit în 1998. Diametrul acestui asteroid nu depăşeşte 10 km.

Cerul s-a îmbogăţit în iunie 2011 cu un nou nume românesc, cel al astronomului Matei Alexescu. Asteroidul cu numărul 263.516, aflat în centura principală dintre Marte şi Jupiter, a primit numele „Alexescu”. Asteroidul, care poate avea orice mărime între 1 şi 4 km, a fost descoperit în 2008 de participanţii în proiectul EURONOEAR (iniţiat de astronomul Ovidiu Văduvescu).

Asteroidul 1381 Danubia a fost descoperit pe 20 august 1930 la observatorul din Simeis. Numele său a fost propus de astronomul român Călin Popovici şi este un asteroid de aproximativ 24 km în diametru.

Un alt nume românesc este cel al asteroidului 100897 Piatra Neamţ. A fost descoperit în 1998, la San Marcello, Italia, de Alfredo Caronia, care în prezent locuieşte în Piatra Neamţ. Numele a fost propus chiar de el în cinstea oraşului.

Alţi doi asteroizi care au nume legate de România sunt 1436 Salonta şi 1537 Transylvania. Au fost descoperiţi în Ungaria, la observatorul din Konkoly.

Pe de altă parte, cometele poartă numele descoperitorului sau ale primilor trei descoperitori, iar până în prezent un singur român a realizat această performanţă: Victor Daimaca, un profesor de matematică din Târgu-Jiu, a cărui pasiune era astronomia.