Nurcile la control! Cum se pregătește statul român pentru a respecta legislația europeană și a preveni răspândirea SARS-Cov-2 prin intermediul nurcilor

Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor  (ANSVSA) va trebui să amendeze două acte normative și să elaboreze un plan de contingență de a cărei necesitate s-a vorbit la nivelul instituției din noiembrie 2020, pentru a se putea conforma unui nou Regulament al UE conform căruia, până în data 31 martie 2022, statele membre trebuie să monitorizeze și să raporteze cazurile de infecție cu SARS-CoV-2 la nurci și enoți.

Astfel, potrivit Autorității, vor trebui amendate HG pentru aprobarea acțiunilor sanitar-veterinare cuprinse în Programul acțiunilor de supraveghere, prevenire, control și eradicare a bolilor la animale ( HG 1.156/2013) și Ordinul 35/20116 care aprobă tarifele aferente acțiunilor sanitar-veterinare cuprinse în respectivul Program. “ANSVSA a demarat procedurile administrative în vederea amendărrii actelor legisative menționate, iar România beneficiază de metode de laborator validate și în conformitate cu prevederile din decizia de punere în aplicare (UE) 788/2021 se va elabora acest plan  (de contingență n.red)”, a răspuns ANSVSA, pentru Economica.

În momentul de față, nu există în dezbatere publică, pe site-ul ANSVSA, niciun proiect de modificare a acestor acte normative.

Ce s-a făcut până acum

Autoritățile din România și-au pus problema monitorizării nurcilor din cauza faptului că acestea ar putea, conform unor studii, să transmit SARS-Cov-2, în noiembrie 2020. Atunci, ca reacție la concluziile inițiale ale Centrului European pentru Prevenţia şi Controlul Bolilor (ECDC) privind situaţia infecţiei zoonotice a nurcilor cu virusul SARS-COV-2 şi mutaţiile suferite în aceste gazde, ANSVSA a solicitat un punct de vedere al Consiliul Ştiinţific din cadrul Autorității. Concluzia a fost că „la această dată, nu sunt date științifice clare şi nici motive suficiente ca să se intervină cu măsuri radicale, fiind adecvată aplicarea de măsuri moderate, dar că România trebuie să fie pregătită prin elaborarea unui plan de contingenţă şi prin validarea metodei de testare, în vederea diagnosticării noului virus SARS-CoV-2 la animale”.

Totodată, președintele de atunci al instituției, Robert Chioveanu, a dispus ca Institutul de Diagnostic şi Sănătatea Animalelor să elaboreze un plan prin care să se poată realiza în viitor, ca primă etapă, testarea unor specii de animale în vederea identificării anumitor tulpini de coronavirus, după care, în baza rezultatelor obţinute, să se stabilească măsurile care trebuie aplicate.

În momentul de față, efectivele de nurci din cele două ferme din județul Brașov autorizate sanitar veterinar se află sub supravegherea medicilor veterinari, conform legislației naționale în vigoare. “Operatorul economic are angajat un medic veterinar care supraveghează efectivele de animale și efectuează toate acțiunile sanitar-veterinare ale fermei, gestionând situația epidemiologică la nivelul fermei – mortalitate, morbiditate, acțiuni imunoprofilactice și tratamente. Totodată, la nivelul fermelor de nurci, au fost dezvoltate, în baza măsurilor dispuse de autoritățile competente în domeniul sănătate publică, programe de prevenire a infectării cu noul SARS-CoV-2 pentru personalul angajat”, au explicat pentru Economica oficialii ANSVSA.

În așteptarea planului de contingență

În ceea ce privește planul de contingență menționat anterior, ANSVSA susține că acesta va fi elaborat „în baza instrucțiunilor tehnice transmise prin Decizia de punere în aplicare (788/2021) de stabilire a normelor de monitorizare și raportare a infecțiilor cu SARS-Cov-2 la anumite specii de animale”. Decizia a intrat în vigoare în mai 2021 și prevede, printre altele, că autoritatea competentă se asigură că se respectă unul dintre următoarele programe de prelevare de probe de la animalele din unitățile cu peste 500 de animale de reproducție adulte la începutul ciclului:

• Program de prelevare de probe implicit – se prelevează probe de la fiecare animal mort sau bolnav din fiecare unitate epidemiologică până când se atinge numărul de animale corespunzând dimensiunii preconizate a eșantionului. În absența animalelor moarte sau bolnave, probele se prelevează de la animale vii, în mod aleatoriu,săptămânal.
• Primul program alternativ de prelevare de probe- Acesta se stabilește la decizia fiecărui stat membru în parte, în locul celui implicit și presupune că, în lispa anmalelor moarte sau bolnave, se pot preleva probe la fiecare două săptămâni.
• Al doilea program alternativ de prelevare de probe – Se stabilește tot la decizia statelor membre care vor pune în aplicare măsuri mai intense, în unitățile care dețin animale unde există o mortalitate crescută.

Amintim că Statele membre trebuie să monitorizeze și să raporteze cazurile de infecție cu SARS-CoV-2 la nurci și enoți, măsura fiind valabilă atât pentru animalele în captivitate cât și pentru cele sălbatice, până în data 31 martie 2022, potrivit unei Decizii de punere în aplicare a Comisiei Europene prin care s-au stabilit  normele de monitorizare și raportare a infecțiilor cu SARS-CoV-2 la anumite specii de animale.

Mai exact, potrivit actului normativ, autoritățile competente din statele membre trebuie să ia măsurile adecvate pentru prelevarea de probe și testarea pentru SARS-CoV-2 a animalelor deținute în unitățile cu peste 500 de animale de reproducție. În cazul acestora, se prelevează probe de la fiecare animal mort sau bolnav din fiecare unitate epidemiologică până când se atinge numărul de animale corespunzând dimensiunii preconizate a eșantionului. În absența animalelor moarte sau bolnave, probele se prelevează de la animale vii, în mod aleatoriu, pentru a atinge dimensiunea preconizată a eșantionului.

De ce este obligatoriu ca statele membre să supravegheze nurcile

Începând cu 2020 au fost raportate cazuri de infecții cu virusul SARS-CoV-2 la nurci în anumite state membre și țări terțe și s-a stabilit că pot apărea transmiteri de la oameni la nurci și de la nurci la oameni. În plus, Danemarca a raportat cazuri umane de COVID-19 cauzate de variante de virus SARS-CoV-2 asociate nurcilor.

La 18 februarie 2021, EFSA, cu contribuția ECDC, a publicat raportul științific privind monitorizarea infecției cu SARS-CoV-2 la mustelide . Raportul EFSA indică faptul că SARS-CoV-2 se răspândește foarte eficient în fermele de nurci odată introdus, prin contact direct și indirect. Este probabil că SARS-CoV-2 a fost introdus în ferme prin intermediul oamenilor infectați. Raportul EFSA concluzionează că supravegherea lucrătorilor în fermele de nurci reprezintă un pas important care permite detectarea timpurie a infecțiilor. Conform raportului EFSA, câinii enot (Nyctereutes procyonoides) sunt, de asemenea, susceptibili la SARS-CoV-2.

Raportul EFSA recomandă ca toate fermele de nurci care nu sunt încă infectate să fie considerate ca fiind expuse riscului de infecție, deoarece boala umană este larg răspândită și, prin urmare, obiectivul de monitorizare ales ar trebui să fie depistarea timpurie.