Printre companiile care au plătit cele mai mari sume prin înţelegeri amiabile încheiate conform acestei legi (Foreign Corrupt Practices Act) se numără Siemens şi Daimler (ambele din Germania), Alcatel-Lucent (Franţa) şi JGC Corporation (Japonia). Singura companie americană în top 10 este KBR, fostă Kellogg Brown & Root, o subsidiară a frunizorului de servicii petroliere Halliburton.
În total, companiile din top 10 au plătit aproape 3,2 miliarde de dolari pentru a scăpa de anchetele autorităţilor americane.
De la introducerea legii în 1977, aplicabilitatea acesteia a fost extinsă de la companiile americane la o categorie tot mai largă, care include companii listate în SUA, ale căror obligaţiuni sau tranzacţionate pe piaţa americană sau care fac afaceri în Statele Unite.
Cel mai cunoscut caz este cel al Siemens, care a plătit 800 de milioane de dolari SUA şi alte 800 de milioane de dolari statului german pentru încheierea amiabilă a unei investigaţii de corupţie. Înţelegerile au avut loc în 2008, dar procesele directorilor implicaţi continuă. În decembrie, opt foşti directori au fost acuzaţi că au plătit mită 100 de milioane de dolari unor oficiali argentinieni, inclusiv fostul preşedinte Carlos Menem, pentru a asigura un contract de 1 miliard de dolari pentru Siemens. Toţi cei opt directori locuiesc în Argentina, Germania sau Elveţia şi niciunul nu a fost arestat sau extrădat, o procedură lungă şi complicată.
Cazul Siemens este exemplar pentru amenzile pe care le aplică SUA. Mita a fost dată în Argentina. Persoanele care au dat mita nu erau cetăţeni americani, iar cei care au acceptat-o erau oficiali argentineni. Sienmens este o companie germană.
Autorităţile americane s-au folosit, însă, de faptul că obligaţiuni emise de Siemenes sunt tranzacţionate în SUA pentru a obliga compania să plătească 800 de milioane de dolari.
Multe dintre cazuri sunt uşoare pentru Departamentul Justiţiei, însă altele au nevoie de mulţi ani de anchetă şi urmează să ajungă în faza negocierilor pentru un acord amiabil în această perioadă, chiar dacă între timp companiile au încetat practicile de acest tip sau nu au au avut cunoştinţă că intră sub incidenţa legii americane, scrie New York Times.
„Multe din cazuri sunt «vaci de muls» pentru Departamentul Justiţiei. Este un program guvernamental profitabil pentru Trezoreria SUA”, a declarat Michael Koehler, asistent la Southern Illinois University School of Law.
Departamentul Justiţiei afirmă că este în interesul SUA să ancheteze orice caz de mită, indiferent de locul unde a avut loc. Directorii americani s-au plâns mult timp că sunt dezavantajaţi în străinătate faţă de competitorii care plătesc mită. Oficialii americani afirmă că prin anchetarea companiilor străine vor să impună condiţii egale.
Dintre cele 78 de companii aflate în prezent sub investigaţie pentru încălcarea legii privind practicile de corupţie, majoritatea sunt americane. Printre acestea se află Alcoa, Goldman Sachs, Pfizer şi Wal-Mart. Avon a anunţat în august că discută un acord amiabil cu SUA pentru a încheia amiabil o investigaţie vizând plata de mită către oficiali străini.