O arestare din dosarul lui Blejnar, revocată după ce DNA a constatat că a fost indusă în eroare

Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) a făcut în 27 iulie, la Curtea de Apel Bucureşti (CAB), o cerere de revocare a măsurii arestării preventive pe numele unuia dintre suspecţii din dosarul de evaziune fiscală în care sunt cercetaţi, printre alţii, fostul şef al Serviciului de Informaţii şi Protecţie Internă (SIPI) Constanţa, Dan Secăreanu, fostul şef al Autorităţii Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF), Sorin Blejnar, şi fostul şef al Autorităţii Naţionale a Vămilor (ANV), Viorel Comăniţă.

Patru zile mai târziu, instanţa a admis, definitiv, cererea procurorilor anticorupţie făcută pe numele lui Mihai Gulea – arestat preventiv în lipsă în acest dosar, la propunerea procurorilor anticorupţie.

DNA a motivat cererea de revocare a măsurii de arestare în cazul lui Gulea prin faptul că, în urma investigaţiilor efectuate în 27 iulie, „nu rezultă în mod cert că acesta este autorul infracţiunii”.

Avocatul lui Mihai Gulea a cerut revocarea măsurii „având în vedere că din probele administrate, din înscrisurile depuse la dosar şi declaraţiile martorilor audiaţi în cauză, rezultă că inculpatul nu se face vinovat de săvârşirea infracţiunii reţinute in sarcina sa”.

Potrivit motivării deciziei prin care CAB a revocat măsura de arestare, din referatul înaintat acestei instanţe rezultă că „în urma cercetărilor întreprinse a rezultat că indiciile temeinice care atestau împrejurarea că utilizatorul postului telefonic cu care se aflau în contact I.M., S. P. şi C.D. ar fi Gulea Mihai nu mai subzistă având în vedere că din declaraţiile date în calitate de martor la data de 27.07.2012 în faţa procurorului de către I.M.G. şi S.P. a rezultat că persoana care s-a prezentat şi pe care o cunoşteau sub numele de Mihai a fost recunoscută după fotografie ca fiind B.N. (Belba Nicolae) (P.)”.

Astfel, procurorii DNA au arătat, în referatul lor, că inculpatul vizat în realitate folosea un nume fals în relaţia sa cu ceilalţi protagonişti ai dosarului, ceea ce a indus în eroare organele de urmărire penală. „Aceiaşi martori au relevat că aceasta din urmă (B.N. – n.r.) a fost cel care i-a îndrumat în activitatea de a înfiinţa societăţile «fantomă» ca şi cel căruia îi predau banii după scoatere acestora din unităţile bancare. Prin urmare, atribuirea unei identităţi nereale a fost făcută de către B.N. cu scopul de a nu putea fi recunoscut în cazul unor investigaţii şi a evita eventuala răspundere penală în final această stratagemă a fost de natură să inducă în eroare chiar şi organele de urmărire penală”, se arată în documentul citat.

Curtea mai notează, în motivare, că la dosarul cauzei s-au depus documente ce atestă că Gulea este îmbarcat la bordul unei nave maritime şi se află în voiaj din 8 mai.

Potrivit Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), fostul şef al ANAF Sorin Blejnar ar fi sprijinit din mai 2011 până în iulie 2012 grupul infracţional care a iniţiat un amplu mecanism evazionist vizând sustragerea de la plata accizelor a unor cantităţi de motorină vândute sub denumirea unor produse petroliere inferioare, informează, marţi, DNA.

Fostul şef al Serviciului de Informaţii şi Protecţie Internă (SIPI) Constanţa, Dan Secăreanu, şi alte şapte persoane din dosarul evaziunii fiscale de peste 15 milioane de euro au fost arestate preventiv pentru 29 de zile, în timp ce fostul şef al Autorităţii Naţionale a Vămilor (ANV) Viorel Comăniţă şi alte două persoane au primit interdicţie de a părăsi ţara.

În acelaşi dosar, au fost emise mandate de arestare în lipsă pentru fostul şef de cabinet al lui Blejnar, Codruţ Marta, soţii Radu şi Dana Nemeş şi Mihai Gulea, în timp ce Ştefan Puşcaşu şi Ovidiu Ioan Moldovan au primit interdicţie de a părăsi ţara.

Potrivit Ordonanţei de punere în mişcare a acţiunii penale întocmită de procurori, în perioada mai 2011 – iulie 2012, George Guliu, Dumitru Chirvăsitu, Andrei Florin Jugănaru, Radu Nemeş şi Dana Nemeş au constituit şi coordonat o grupare infracţională organizată prin iniţierea unui amplu mecanism evazionist ce vizează sustragerea de la plata accizelor aferente a peste 33.000 de tone de motorină care au fost comercializate pe piaţa internă sub denumirea unor produse petroliere inferioare.

În această modalitate, bugetul de stat a fost prejudiciat cu suma de 15.203.024 de euro, reprezentând accize şi TVA neachitate.

Concret, motorina era achiziţionată în regim suspensiv de la plata accizelor (deci fără a se achita aceste taxe) în scopul declarativ de a fi transformată în păcură. În realitate, motorina era de fapt revândută ca atare prin staţiile de distribuţie de carburanţi.

În referatul prin care au cerut arestările din acest dosar, anchetatorii anticorupţie arată că gruparea suspectată de evaziune fiscală era structurată pe mai multe paliere, unul dintre paliere fiind denumit de procurori „palierul de protecţie”.

Potrivit procurorilor, din acest palier făceau parte fostul şef al ANAF, Sorin Blejnar, Alexandru Codruţ Marta (dat dispărut din 25 mai şi dat urmărire internaţională la 30 mai – n.r.) şi Viorel Comăniţă.

Procurorii DNA susţin că, din indiciile obţinute, Codruţ Marta se baza pentru menţinerea în funcţie, până la mijlocul lunii aprilie, a lui Sorin Blejnar şi Viorel Comăniţă pe relaţiile deţinute de omul de afaceri Emilian Schwartzenberg la nivel guvernamental.

Procurorii anticorupţie arată, în documentul citat, că Alexandru Codruţ Marta a promis că-l va convinge pe Sorin Blejnar să mai rămână o perioadă la conducerea ANAF în interesul omului de afaceri Radu Nemeş.

Potrivit procurorilor DNA, Nemeş i-a cerut lui Marta ca Blejnar să mai stea „măcar o lună, două, fiind şi cu alea vechi pe punctele de finalizare, sunt şi altele noi”, pentru că bănuia că „nu îi este chiar indiferent ce se întâmplă în jurul lui”.

Menţinerea în funcţie a lui Blejnar, arată procurorii, era esenţială pentru Radu Nemeş, care intenţiona să finalizeze o serie de proiecte şi „să demareze mecanisme evazioniste suplimentare”, sens în care Marta şi-a manifestat disponibilitatea atât pentru a încerca să-l convingă pe Blejnar să nu demisioneze, cât şi pentru a acţiona în sensul numirii unei alte persoane obediente, „iar dacă tot vrea neapărat să plece, să pună pe cine trebuie”, conturându-se indicii că cel vizat la acel moment pentru înlocuirea lui Sorin Blejnar, evident în sensul grupării infracţionale, era Sorin Florea – comisar general adjunct al Gărzii Financiare.

Procurorii susţin în referat că Marta îşi punea bazele menţinerii în funcţie a lui Blejnar şi Comăniţă pe relaţiile deţinute de Emilian Schwartenberg la nivelul conducerii aparatului guvernamental. „Astfel, indicii obţinute relevă că Alexandru Codruţ Marta se bazează pentru a asigura menţinerea în funcţie (până la mijlocul lunii aprilie 2012, conform celor discutate cu Radu Nemeş la 1 martie) a lui Sorin Blejnar şi Viorel Comăniţă pe relaţiile deţinute de Emilian Schwartenberg la nivelul conducerii aparatului guvernamental de la acel moment”, se arată în documentul citat.

Procurorii mai arată că, în 5 martie, Codruţ Marta s-a întâlnit, în jurul orei 10.10, cu Viorel Comăniţă, iar apoi a discutat mai bine de o oră la restaurantul Casa Di David cu Emilian Schwartzenberg. DNA mai notează că, în 7 martie, Emilian Schwartzenberg a stabilit o întâlnire pentru ora 12.00 cu Marta, transmiţându-i: „Vin şi cu răspunsurile, cred că până atunci cu aşa”.

Procurorii au precizat că în această cauză se efectuează acte de urmărire penală şi faţă de alte persoane.