Datele Transelectrica arată, la jumătatea zilei de vineri, o scădere bruscă a producției de energie electrică având ca sursă gazele. Astfel, dacă la ora 11.20 centralele pe gaze produceau 991 MW, zece minute mai târziu generarea din gaze scăzuse la 353 MW. În aceeași perioadă de timp, importul de energie, care era oricum mare la acea oră, inclusiv pe fondul lipsei vântului și a unei producții mici în centralele pe cărbune, a “sărit” de la 1.463 MW la 1.911 MW, deci aproape de limita de 2.000 MW care, potrivit declarațiilor din trecut, ar fi nivelul maxim tehnic al rețelei naționale.
Echilibrul sistemului energetic național a fost așadar refăcut parțial prin import și mai ales prin creșterea rapidă a producției de energie din hidrocentrale – cel mai probabil prin dispoziție a Dispeceratului Energetic Național. În cele zece minute despre care am vorbit mai sus și puțin după, hidrocentralele (imensa majoritate fiind operate de Hidroelectrica) au trecut de la 1.981 MW la 2.800 MW.
O imagine cu ce s-a întâmplat la jumătatea zilei de ieri vedeți atașat.
Potrivit relatărilor mai multor surse convergente din sistemul energetic, această scădere bruscă a producției de energie electrică a survenit în urma unei avarii la centrala pe gaze în ciclu combinat de la Brazi, una dintre cele noi și mai moderne din sistem. Totuși nu ar fi fost vorba despre o avarie la centrala porpriu-zisă, ci la stația prin care centrala primește gaze din sistemul național, operată de Transgaz. Mai precis, în urma unei erori la sistemul de automatizare, centrala Petrom, ca și alți consumatori, din câte am aflat, au rămas brusc fără gaze. Problema a fost remediată în aceeași zi, în jurul orei 15.30.
Centrala pe gaze în ciclu combinat de la Brazi a Petrom, a fost pusă în funcţiune în 2012. Are o putere instalată de 860 MW şi, alături de centralele hidro, este printre cele mai flexibile capacităţi degenerare din România.