Beach Energy, cu sediul în Adelaide, este încă o companie australiană de petrol şi gaze pe lista celor care au anunţat că vor reduce valoarea contabilă a activelor (write down) ca urmare a căderii preţului barilului de petrol, relatează The Australian Business Review.
„Write down” este o operaţiune de reducere a valorii contabile a unui activ deoarece este supraevaluat comparativ cu valoarea sa pe piaţă. De obicei, aceste operaţiuni apar în rezultatele companiei drept cheltuieli (chiar dacă sunt doar pierderi pe hârtie), reducând, aşadar, venitul net. Cu toate acestea, unele companii încearcă să sincronizeze mai multe „write downs” la afişarea rezultatelor, unde, reducând venitul net, reduc şi povara fiscală a companiei, şi în plus, fiind comasate în aceeaşi perioadă fiscală, permit o revenire în următoarea.
După ce şi-a revizuit valoarea activelor, Beach a anunţat că va suporta un astfel de „handicap” de circa 224 de milioane de dolari înainte de taxe, la anunţarea următoarelor rezultate (la jumătatea anului).
Ştirea vine la doar o zi după ce rivala sa mai mare, Santos, a anunţat un „write down” de 2,6 miliarde de dolari în portofoliul său, ceea ce a reprezentat prima lovitură majoră luată de o companie australiană de la începutul scăderii preţului petrolului, acum şase luni.
Beach a declarat că diferenţa este legată de anumite interese ale sale în Bazinul Cooper (în sud-vestul Queensland, Australia), unde compania este cea mai activă, precum şi valorii unor operaţiuni incipiente de explorare în România. Compania a declarat că scăderile nu vor afecta perspectivele operaţionale ale Beach sau abilitatea sa de a finanţa activităţi de explorare. Scăderea valorii activelor din România cu 30 de milioane de dolari a reprezentat întreaga lor valoare, iar Beach a afirmat că nu a programat alte explorări pentru aceste proiecte.
Producătorii australieni de petrol şi gaze au tăiat cheltuielile de capital şi costurile, încercând să se adapteze la schimbările bruşte în preţul petrolului.
Cea mai mare parte a operaţiunilor Beach sunt în Bazinul Cooper, unde are operaţiuni de producţie de petrol şi gaze şi un joint venture (pe gaze neconvenţionale) cu gigantul american Chevron, dar la ce a renunţat Beach în România?
Decizia australienilor poate avea o influenţă directă asupra României. Beach are o participaţie de 30% dintr-un bloc din Marea Neagră, Cobălcscu Est, pe care a achiziţionat-o în 2012. Blocul are o suprafaţă de 1.000 de kilometri pătraţi şi nu a mai fost concesionat înainte, pentru că se afla în zona de mare teritorială pe care România o disputa cu Ucraina şi care, după o decizie de la Haga, a revenit României. Potrivit prezentării oficiale a canadienilor, adâncimea zonei este de maximum 100 de metri, iar zona ar avea rezerve dovedite de hidrocarburi. Efectiv, concesiunea a fost acordată în octombrie 2011, pe şase ani, cu perioadă de prelungire de încă 4 ani.
Blocul la care canadienii au renunţat să mai facă explorări este foarte aproape de câmpul Neptun, unde ExxonMobil şi OMV Petrom au anunţat o descoperire importantă de gaze naturale, de până la 84 de miliarde de metri cubi de gaze naturale, după forajul sondei Domino-1. După mai multe foraje, cele două companii vor anunţa dacă vor exploata comercial zăcământul, cel mai probabil în anul 2016.
Preţul petrolului a scăzut la mai bine de jumătate faţă de nivelul din iunie 2014, iar această prăbuşire afectează direct proiectele de explorare costisitoare, inclusiv pe cele offshore. Decizia canadienilor de a renunţa la acest bloc poate fi un semnal că, la actualele niveluri al cotaţiilor, extracţia hidrocarburilor din Marea Neagră se poate dovedi nerentabilă, iar acest lucru are efecte directe asupra României, care a concesionat mai multor companii petroliere (Exxon, Petrom, Lukoil, etc.) perimetre din platoul continental al Mării Negre.
Ieftinirea petrolului a determinat deja grupul austriac OMV, acţionarul majoritar al OMV Petrom (SNP) să reducă investiţiile. OMV a anunţat în ianuarie că din cauza scăderii preţului petrolului îşi va reduce programul de investiţii pentru perioada 2015-2017, astfel că va rata ţinta de producţie stabilită pentru 2016.
Grupul austriac arăta că nu va reuşi să îşi atingă obiectivul ca în 2016 să ajungă la o producţie de 400.000 berili echivalent petrol pe zi, din cauza reducerii preţului petrolului şi a programului de investiţii. Totodată, OMV va reconsidera oportunităţile de renunţare la unele active. În noiembrie anul trecut, OMV Petrom a anunţat că va modifica planurile de investiţii pentru 2015, din cauza condiţiilor mai puţin favorabile din piaţă şi cu volatilitate ridicată, precum scăderea preţului ţiţeiului la minimul ultimilor ani.