O comună s-a listat la Bursă ca să-şi finanţeze căminul cultural. Ca ea sunt 19 oraşe şi 4 judeţe

Aninoasa este o comună cu posibilităţi, la 7 kilometri de Târgovişte, unele din firmele din vechea capitală avându-şi sediul acolo, după cum şi târgoviştenii avuţi s-au grăbit să îşi facă vile în comună. Preţul unui metru pătrat de pământ în Aninoasa era de peste 120 de euro în anii boom-ului imobiliar.

Ca majoritatea celorlalte emisiuni de obligaţiuni, majoritatea cu consultanţa VBM Partners, emisiunea de obligaţiuni ale comunei Aninoasa s-a derulat având deja cumpărătorii asiguraţi.

Iar BCR, prin care s-au şi distribuit obligaţiunile, a asigurat şi un împrumut punte pentru derularea investiţiei în căminul cultural, până la intrarea banilor pe obligaţiuni.

Emisiunea de 3 milioane de lei, este purtătoare de o dobândă construită din media interbancară ROBOR la trei luni plus o marjă de 1,2%.

În afară de Aninoasa de Dâmboviţa, se mai remarcă la Bursă şi primăriile altor oraşe mici, ai căror edili s-au dovedit suficient de deschişi la oportunitatea obligaţiunilor listate la bursă. Chit că acestea sunt suficient de atractive ca investitorii iniţiali să le tezaurizeze şi titlurile să nu fie mai deloc tranzacţionate.

Năvodari a luat din piaţă 20 de milioane, Orăştie 12,5 milioane, dar oraşe ca Oraviţa şi Eforie, Siret, Lugoj sau Teiuş s-au mulţumit cu câteva milioane de lei fiecare pentru a-şi finanţa investiţiile.

Predealul se numără printre micii emitenţi de obligaţiuni. A fost cel dintâi oraş care a efectuat o asemenea operaţiune, acum 11 ani. Acum staţiunea s-a împrumutat pentru instalaţiile de zăpadă artificială şi pentru „finanţarea unor adăposturi sociale temporare“.

I s-a alăturat o altă staţiune, Băile Herculane, care vrea să reabiliteze spaţiile publice din centrul istoric, în afară de obişnuitele lucrări de infrastructură. Primăria din Băile Herculane a inclus printre investiţii şi extinderea cimitirului.

Primăria Năvodari s-a împrumutat pentru acoperişul şi închiderea pieţei centrale, în afară de „tramele stradale“ din diferite zone de „lotizări“, pentru complexurile rezidenţiale locale.

Orăştie a emis obligaţiuni ca să ramburseze creditul cu care a făcut o staţie de „gestionare a deşeurilor“ (în afară de infrastructura rutieră).

Valoarea totală a obligaţiunilor remise de administraţiile locale municipale listate în prezent la Bursa de Valori Bucureşti (BVB) este de 1.097 milioane de lei.

O mare parte din această sumă este suma rostogolirilor unor împrumuturi mai vechi. Toate emisiunile au fost însoţite de credite punte, acordate de băncile din ale căror grupuri fac parte intermediarii ofertelor.

Unele obligaţiuni ar fi relativ ieftine (100 de lei bucata), altele foarte scumpe (un milion), dar aproape că nici una nu s-a tranzacţionat, cu excepţia câtorva „deal“-uri prenegociate între mari investitori, care adesea fac parte din acelaşi grup financiar. BVB nu prezintă sinteze statistice privind tranzacţiile cu obligaţiunile municipale.

Obligaţiunile municipale sunt preţioase pentru orice portofoliu şi sunt tezaurizate, pentru că aduc profituri sigure, relativ mari.

Listarea la Bursă a rămas doar o opţiune de exit a cumpărătorilor. Accesul la aceste profituri este posibil , totuşi prin fondurile de investiţii, inclusiv cele mutuale.

Cele mai mari fonduri de investiţii în obligaţiuni sunt BCR Obligaţiuni, cu active de peste 3,5 miliarde de lei, BT Obligaţiuni (267 de milioane), Certinvest Obligatiuni, OTP Obligatiuni, Stabilo (fiecare cu circa 30 de milioane de lei). Alte fonduri de investiţii cu expunere pe obligaţiuni municipale sunt şi cele diversificate.

Cea mai activă este primăria din Timişoara, care are cinci emisiuni de obligaţiuni, sau mai exact cinci tranşe lansate, în cadrul unei aceleiaşi emisiuni, începând cu anul 2006 şi până în anul de criză 2009.

Obligaţiunile Timişoarei au o valoare totală de 150 de milioane de lei şi sunt scadente în 15 mai 2026.

Ca în mai toate cazurile, Timişoara a folosit banii la diverse lucrări de infrastructură, mai ales de consolidare şi modernizare a străzilor, inclusiv a reţelelor de utilităţi aferente. Au fost, de asemeni, reparate şi reamenajate obiective culturale şi turistice.

Montajul financiar prevede acordarea unui credit punte de 30 milioane de lei, din partea BCR şi emiterea a 5 tranşe de obligaţiuni în valoare de 30 milioane lei fiecare.

Dobânda este formată din media interbancară la trei luni (ROBID 3M+ROBOR 3M)/2, plus o marjă de 0,1% pe an. Prospectul de emisiune prevede şi trecerea la euro, caz în care dobânda ar fi de EURIBOR 3M + 0,15 % pe an.

Anul trecut, Timişoara a rambursat un alt credit obligatar similar de 200 de milioane de lei, lansat în 2005.

Consiliul Judeţean Timiş are listată la BVB, la rândul său, o emisiune de obligaţiuni de 100 de milioane de lei, scadentă în 2028.

Finanţarea prin obligaţiuni la bursă este folosită şi ca să se asigure partea de co-finanţare pentru accesarea fondurilor europene.

„Am accesat acest instrument de finanţare, conştientizând importanţa unei bune absorbţii în următorii ani a fondurilor europene în condiţii de costuri minime privind finanţarea şi cofinanţarea obiectivelor prioritare. Prin acest împrumut se vor finanţa şi cofinanţa noi obiective de investiţii cu aport însemnat la dezvoltarea judeţului“, spunea, la lansarea de anul trecut, Constantin Ostaficiuc, preşedintele de atunci al Consiliului Judeţean Timiş.

Cea mai mare emitentă de obligaţiuni municipale este primăria Iaşi, cu o emisiune în două tranşe de câte 100 de milioane de lei fiecare. Emisiunea este scadentă în 2028, a fost intermediată de BT Securities şi s-a derulat sub consultanţa aceeleiaşi firme de specialitate VBM Partners.

Banii sunt folosiţi la „regenerarea zonei urbane Cuza Vodă / Inima oraşului Iaşi“, incluzând reabilitarea clădirilor, refacerea infrastructurii şi dezvoltarea unui Centru comunitar, după cum se percizează în prospectul de emisiune al obligaţiunuilor.

Numai acest proiect are un buget de 45 de milioane de euro, iar reabilitarea ansamblului – monument istoric Mănăstirea Golia, ca să fie reintrodus în circuitul turistic, costă 4,7 milioane de lei.

La ansamblul Palas, primăria Iaşi s-a asociat cu Iulius Group.

„Proiectul este unicat în România, de o complexitate remarcabilă, axată pe conceptul life style“ şi pe integrarea de spaţii de agrement, spaţii de activităţi sportive (piscină şi patinoar), culturale (amfiteatru, galerii de artă), locuinţe şi spaţii comerciale.

La emisiunea Iaşi, marja suplimentară de dobândă peste media interbancară ROBOR este de 0,65%.

Primăria Bacău are de dat înapoi 110 milioane de lei în 2026, împrumutate în trei tranşe, pentru co-finanţarea proiectului PHARE al Centrului expoziţional şi de afaceri al municipiului, construcţia spitalului municipal, a locuinţelor pentru tineri, pentru contribuţia la catedrala ortodoxă, reabilitarea termică a blocurilor şi altele.

Primăria Alba Iulia şi Consilul judeţean Alba împart aproape egal banii din trei emisiuni în patru tranşe de 106 milioane de lei, pentru infrastructura rutieră locală.

La vârful clasamentului celor mai mari emisiuni de obligaţiuni se mai află Judeţul Bihor (peste 77 de milioane de lei), Judeţul Hunedoara (60 de milioane de lei), municipiile Zalău şi Slobozia (cu 64, respectiv 50 de milioane de lei), Bistriţa (35) şi Tg Mureş (32).

Administraţiile locale se pot împrumuta până la 30% din bugetele lor şi li se poate cere insolvenţa doar dacă nu-şi plătesc, timp de 120 de zile, salariaţii sau 50% din datorii.