O delegaţie a Departamentului pentru Energie efectuează o vizită în Kazahstan
De asemenea, pe lângă sesiunea Comisiei mixte interguvernamentale româno-kazahe de colaborare economică şi tehnico-ştiinţifică, la Astana va mai avea loc şi Forumul de afaceri bilateral ce se va organiza în marja lucrărilor Comisiei mixte.
Departamentul pentru Energie a invitat la cele două reuniuni mai multe companii româneşti din domeniul energetic şi petrolier, printre care Transgaz, Romgaz, OMV Petrom, Rompetrol, Grup Servicii Petroliere, Upetrom, Oil Terminal, Inspet, Conpet şi Condmag.
Potrivit lui Remus Borza, preşedintele Consiliului de Supraveghere a Hidroelectrica şi partener în cadrul casei de insolvenţă Euro Insol, la evenimentele de la Astana urmează să participe şi ministrul delegat pentru Energie, Constantin Niţă.
‘Eu am plecat deja spre Kazahstan şi urmează să vină în cursul zilei de marţi şi ministrul delegat pentru Energie, Constantin Niţă. Avem planificate întâlniri cu prim-vicepremierul kazah şi cu ministrul Petrolului de la Astana‘, a precizat Borza.
El a afirmat că merge în calitate de reprezentant al Euro Insol, administratorul judiciar al companiilor Vulcan, Uztel şi UCM Reşiţa, care activează în domeniul construcţiei de echipamente şi al serviciilor în domeniul energetic şi petrolier.
‘Kazahstanul este o piaţă în creştere foarte importantă pentru România în domeniul energetic şi în cel al petrolului şi gazelor. Sperăm să câştigăm cât mai multe contracte acolo pentru Vulcan, Uztel şi UCM Reşiţa’, a mai spus Borza.
În luna iunie a acestui an, premierul Victor Ponta a efectuat o vizită oficială la Astana, unde s-a întâlnit cu omologul său şi cu preşedintele companiei de stat KazMunaiGaz, proprietarul grupului Rompetrol. Rompetrol este cea mai mare investiţie a statului kazah în afara graniţelor sale.
‘Atât prim-ministrul Republicii Kazakhstan, domnul Serik Akhmetov, cât şi preşedintele Kazmunaigaz au vorbit, în cadrul întrevederii cu premierul Victor Ponta, despre oportunitatea unor noi investiţii în România. De asemenea, partea kazahă a avansat părţii române propunerea să asigure livrări de gaz din Kazakhstan în România, o opţiune în acest sens fiind o extensie a South Stream din Bulgaria către România. În egală măsură, partenerii din Kazakhstan şi-au exprimat deschiderea şi disponibilitatea perfectării unui contract comercial în vederea livrării de uraniu, pentru consumul intern aferent unităţilor nucleare de la Cernavodă. Delegaţia României, condusă de premierul Victor Ponta a căutat, în cadrul întâlnirilor bilaterale, să deschidă oportunităţi pentru extinderea prezenţei companiilor româneşti pe piaţa din Kazakhstan şi a dezvoltării relaţiilor comerciale’, se preciza într-un comunicat de presă remis de Executiv în urma vizitei din vară.
La 15 februarie 2013, Guvernul român şi grupul Rompetrol au semnat un memorandum care prevede că Rompetrol va răscumpăra 26,6% din acţiunile deţinute de statul român la Rompetrol Rafinare cu 200 de milioane de dolari şi va înfiinţa, împreună cu statul român, un fond de un miliard de euro pentru investiţii energetice.
Parlamentul a aprobat Legea privind acest memorandum, care a fost trimisă spre reexaminare de preşedintele Traian Băsescu. Legislativul a respins cererea lui Băsescu, iar acesta a sesizat Curtea Constituţională. Acest for va dezbate subiectul pe 13 noiembrie.
Potrivit Rompetrol, principalele direcţii de investiţii ale fondului de investiţii de un miliard de euro vor urmări consolidarea activităţilor şi operaţiunilor Grupului Rompetrol, diversificarea surselor de aprovizionare cu ţiţei, atât a României, cât şi a Uniunii Europene, crearea de noi locuri de muncă, dar şi stabilirea cadrului necesar atragerii de noi investiţii, cu un impact direct în economia României. Cu o durată de maturitate de şapte ani de la constituirea sa, fondul este format din Rompetrol (80%) şi statul român (20%).
În 2003, Rompetrol Rafinare Constanţa a emis obligaţiuni în valoare totală de 603 milioane de dolari în contul datoriei istorice a societăţii către bugetul de stat. La 30 septembrie 2010, Rompetrol a răscumpărat obligaţiuni de 71 de milioane de dolari, iar statul a primit un pachet de 44,69% din acţiunile RRC în contul obligaţiunilor nerăscumpărate.