O delegaţie a sindicaliştilor din Poşta Română a discutat cu ministrul Comunicaţiilor şi cu vice-premierul Costin Borc

Circa 3.500 de lucrători poştali, membrii ai Sindicatului Lucrătorilor Poştali din România (SLPR), organizaţie cu peste 20.000 de membri de sindicat dintre cei circa 26.000 de angajaţi din Poşta Română, protestează, sâmbătă, în Piaţa Victoriei din Bucureşti, şi solicită creşterea veniturilor salariaţilor şi asigurarea unor condiţii decente de muncă.

Protestul a început la ora 11,00 şi ar trebui să se încheie la ora 13.00.

Poştaşii au pancarte cu următoarele mesaje: „Respectaţi contractul colectiv de muncă”, „Nu călcaţi pe salariile noastre. Tundeţi-le pe ale voastre”, „Vrem salarii decente”. De asemenea, protestatarii fluieră din vuvuzele şi scandează: „Hoţii”.

Principalele revendicări ale lucrătorilor poştali din România vizează creşterea veniturilor salariaţilor, asigurarea condiţiilor de muncă decente la locurile de muncă, acordarea efectivă a concediilor de odihnă, agenţilor poştali, compensarea, de către statul român, a cheltuielilor efectuate de Poşta Română pentru furnizarea serviciului universal, obligaţie impusă Poştei prin decizia ANCOM, anularea datoriilor Poştei Române provenite din amenzile aplicate de Consiliul Concurenţei precum şi încetarea impunerii, de către conducerea CNPR, a efectuării de muncă neplătită, la ordin, de către ‘talpa poştei” (factori, agenţi, mânuitori de valori, şoferi, oficiante, diriginţi).

Pe de altă parte, SLPR doreşte majorarea, în sumă fixă, a salariului, acordarea procentului de 2% din fondul de salarii, pentru reluarea subvenţionării biletelor de odihnă şi tratament, întreruptă de 3 ani, din ordinul directorului general Ion Smeianu, re-acordarea „cadourilor în bani” prevăzute în Contractul Colectiv de Muncă 2008-2018, cu ocazia sărbătorilor de Paşte, de Crăciun, de ziua Poştei, de 8 Martie şi de 1 Iunie, drept al salariaţilor care nu a mai fost acordat de 7 ani, respectiv acordarea sporului de până la 35% salariatului sau salariaţilor cărora li se repartizează volumul parţial sau total de activitate al unor salariaţi care nu sunt prezenţi, din prima zi de înlocuire a acestora.

De asemenea, sindicaliştii solicită acordarea anuală a concediilor de odihnă cuvenite agenţilor poştali şi protecţia salariaţilor defavorizaţi. În plus, se doreşte încadrarea agenţilor, a factorilor şi a salariaţilor din centrele de tranzit care lucrează numai în program de noapte, în grupa de condiţii speciale de muncă, în scopul diminuării vârstei de pensionare a acestor categorii de salariaţi. Totodată, pe listă se mai află reluarea de către CNPR a contribuţiei anuale pentru Pilonul 3 de pensii cu 250 de euro pentru toţi salariaţii şi cu 250 de euro plus 170 de lei ( echivalentul diferenţei de CAS pe care CNPR ar trebui să o plătească pentru trecerea în grupa condiţii speciale de muncă) pentru agenţi, factori şi lucrătorii care lucrează exclusiv în program de noapte, până la finalizarea demersurilor legale pentru trecerea lor în condiţii speciale de muncă.

În luna martie, Alexandru Petrescu, directorul general al Companiei Naţionale ‘Poşta Română’ (CNPR), afirma, într-un comunicat de presă, că instituţia nu îşi permite o nouă majorare salarială, după cea realizată la începutul anului trecut, în condiţiile în care necesarul de investiţii este uriaş.

Potrivit datelor oficiale, Poşta Română a înregistrat, anul trecut, un profit brut de 19,2 milioane de lei (4,3 milioane de euro), iar cheltuielile cu investiţiile au crescut cu peste 24%, faţă de 2014, în timp ce cheltuielile totale s-au diminuat cu aproximativ 7%.

Poşta Română este deţinută de statul român, prin Ministerul pentru Societatea Informaţională, în proporţie de 75%, şi de Fondul Proprietatea (FP) în proporţie de 25%. Compania deţine cea mai mare reţea de distribuţie la nivel naţional, însemnând peste 80% din totalul subunităţilor poştale care operează, în prezent, în România. Peste 19 milioane de locuitori beneficiază de serviciile Poştei Române şi peste 7,5 milioane de adrese sunt acoperite de reţeaua poştală proprie. Compania a încheiat anul 2014 cu un profit net de 22,8 milioane de lei (5 milioane de euro), după cinci ani de pierderi.

Sursa: AGERPRES