Scopul acestei vizitei este unul de documentare asupra evoluţiilor economice recente şi pentru a discuta politicile promovate de noul guvern moldovean în vederea menţinerii stabilităţii macroeconomice şi a perfecţionării guvernării.
Delegaţia FMI nu are mandatul de a negocia un program de asistenţă financiară cu Republica Moldova. De altfel, rezultatele acestei vizite nu vor fi discutate nici de către Consiliul executiv al FMI.
FMI şi Banca Mondială şi-a suspendat finanţarea către Republica Moldova în iunie 2015, iar ulterior şi Uniunea Europeană din cauza nerespectării angajamentelor asumate de către autorităţile de la Chişinău.
Fondul condiţionase atunci reluarea creditării Republicii Moldova prin lichidarea celor trei bănci (‘Banca de Economii’, ‘Banca Socială’ şi ‘Unibank’) implicate în furtul miliardului de dolari din sistemul bancar al ţării la sfârşitul anului 2014, iar ulterior şi-a suspendat negocierile cu Chişinăul, după demisia guvernului premierului Chiril Gaburici.
O condiţie similară prezentase atunci şi Banca Mondială. Între timp, la Chişinău a mai căzut un guvern, cel al liberal-democratului Valeriu Streleţ, printr-o moţiune de cenzură la sfârşitul lunii octombrie 2015, iar situaţia economică s-a agravat.
La 1 februarie a.c., reprezentantul Băncii Mondiale în Republica Moldova, Alex Kremer, atenţiona autorităţile moldovene în legătură cu nefinalizarea auditului la cele trei bănci implicate în ‘jaful secolului’, potrivit Deutsche Welle.
După descoperirea fraudei, cele trei bănci au primit un credit de urgenţă din partea Băncii Naţionale a Moldovei, cu o garanţie guvernamentală de 9,4 miliarde de lei moldoveneşti (aproximativ 700 milioane de dolari) pentru a evita falimentul. Creditul urma să fie rambursat la 27 martie 2015, dar acest lucru nu s-a întâmplat. La nivel neoficial se vorbeşte despre transformarea acestui credit în datorie internă, conform postului de radio citat.