O Europă favorabilă incluziunii sociale, condiţie prealabilă pentru combaterea cu succes a schimbărilor climatice

„O Europă favorabilă incluziunii sociale este o condiţie prealabilă pentru combaterea cu succes a schimbărilor climatice. Schimbările climatice reprezintă o provocare definitorie a timpurilor noastre. Modul în care vom gestiona această provocare va fi determinant pentru viitorul nostru. Costurile sociale şi economice ale lipsei de politici climatice sunt inacceptabile. Secetele, incendiile de pădure, inundaţiile în zonele de coastă şi inundaţiile fluviale din ce în ce mai severe şi mai frecvente provoacă deja dislocare şi dificultăţi, semnalează oficialul european într-un articol de opinie remis AGERPRES.

Aceasta subliniază că raportul din 2019, intitulat „Evoluţia forţei de muncă şi a situaţiei sociale în Europa (Employment and Social Developments in Europe), reafirmă faptul că încălzirea globală ar putea provoca o pierdere anuală de până la 2% din PIB-ul Uniunii Europene.

„Acestea sunt efectele care pot fi măsurate. Cum cuantificaţi pierderea locuinţei în care aţi crescut? Care este costul socio-economic al declinului unei specii cum sunt albinele, care a evoluat de-a lungul a milioane de ani şi care este esenţială pentru biodiversitate?”, întreabă Thyssen.

Ea menţionează că lipsa de politici climatice nu este, pur şi simplu, o opţiune şi, tocmai de aceea, Uniunea Europeană este lider global în dezvoltarea durabilă şi în lupta împotriva schimbărilor climatice.

„Toate cele 28 de state membre ale UE pun în aplicare Acordul de la Paris din 2015, iar în marea lor majoritate doresc să-şi asume angajamentul de a deveni neutre din punctul de vedere al emisiilor de dioxid de carbon până în 2050. Finlanda doreşte să atingă acest obiectiv deja până în 2035. Totuşi, tranziţia către o economie verde nu va fi favorabilă incluziunii sociale în mod implicit. Mulţi europeni sunt îngrijoraţi cu privire la creşterea anticipată a cheltuielilor cu energia şi la impactul acesteia asupra venitului lor disponibil la sfârşit de lună. Numărul persoanelor din UE care înregistrează întârzieri la plata facturilor de utilităţi a scăzut în ultimii ani, însă aproape 50 de milioane de persoane încă se confruntă cu această problemă. Cincizeci de milioane este prea mult”, afirmă comisarul european.

Ea a semnalat că devine din ce în ce mai clar că succesul strategiei UE în domeniul climei impune ca aceste politici să fie favorabile incluziunii, ceea ce presupune integrarea dimensiunii sociale în politicile noastre climatice de la bun-început şi nu ca un aspect secundar.

„Protestele recente din Franţa, declanşate ca urmare a creşterii preţurilor carburanţilor folosiţi în transportul rutier, dovedesc încă o dată cât de dificilă poate fi obţinerea combinaţiei potrivite de politici climatice la nivel naţional. De asemenea, partajarea costurilor şi a beneficiilor decarbonizării, precum şi acordarea unei atenţii speciale persoanelor cele mai vulnerabile din societatea noastră, sunt cruciale dacă ne dorim ca tranziţia către o economie verde să fie echitabilă şi democratică. Acest lucru înseamnă reinvestirea în mod expres a veniturilor obţinute din tarifele pentru emisiile de carbon în politici sociale redistributive. Ştiu că transformarea digitală aduce cu sine atât provocări, cât şi oportunităţi. Contrar avertismentelor lansate de tehnofobi şi tehnofili deopotrivă, viitorul muncii nu înseamnă şi sfârşitul acesteia. Unele locuri de muncă vor dispărea, altele noi vor apărea, iar multe dintre cele existente se vor transforma. Acelaşi lucru este valabil şi în cazul tranziţiei către o economie verde”, mai spune Marianne Thyssen.

Oficialul european menţionează că, între 2000 şi 2015, rata ocupării forţei de muncă în UE a crescut în sectorul mediului într-un ritm mai rapid decât în economia luată în ansamblu. Pentru majoritatea locurilor de muncă verzi se plătesc salarii medii şi se angajează personal cu calificări medii, în contrapondere cu fenomenul de polarizare a pieţei forţei de muncă la care asistăm datorită digitalizării şi a automatizării. Dacă Europa rămâne lider în domeniul tehnologiilor ecologice, beneficiile pentru ocuparea forţei de muncă vor fi chiar mai mari.

„A investi în acest viitor nu înseamnă doar a investi în inovare şi în crearea de locuri de muncă, ci şi a investi în oameni şi în competenţele acestora. Înseamnă a susţine oamenii şi a le acorda posibilitatea de a dobândi noi competenţe prin adaptarea sistemelor noastre de securitate socială la nivelul secolului XXI. Atunci când am lansat Pilonul european al drepturilor sociale în 2017 în Göteborg, Suedia, ne-am luat acest angajament faţă de cetăţenii UE. Nimeni nu va fi lăsat în urmă. Noua Agendă pentru competenţe în Europa dă deja rezultate. Comisia Europeană lucrează în strânsă colaborare cu guvernele naţionale pentru a investi în competenţele digitale, în educaţia şi formarea profesională, precum şi în învăţarea pe tot parcursul vieţii. Prin intermediul fondurilor structurale şi de investiţii ale UE, cum ar fi Fondul Social European (FSE), regiunile din UE pot finanţa reforme care sunt favorabile incluziunii sociale, sunt ecologice şi sunt orientate spre viitor”, mai afirmă reprezentantul CE.

Ea a mai subliniat că nu putem ignora dimensiunea teritorială a tranziţiei către o economie verde. De aceea, în cadrul programului referitor la regiunile carbonifere în tranziţie sunt derulate proiecte-pilot în 14 regiuni de pe teritoriul UE. De asemenea, Comisia a propus ca prin Fondul european de ajustare la globalizare (FEG) să se poată finanţa reconversia profesională şi activarea lucrătorilor care şi-au pierdut locurile de muncă din cauza decarbonizării.

Tranziţia echitabilă către o economie verde va fi o piatră de temelie a următorului mandat al Comisiei. Integrarea impactului omului chiar în procesul de concepere a politicilor noastre este hotărâtoare pentru ca tranziţia la o economie verde să fie legitimă din punct de vedere politic. Este imperativ necesar să acţionăm acum.