O localitate din România a semnat în premieră o declaraţie de unire cu Moldova, ca răspuns la gestul similar făcut de autorităţi din ţara vecină

Comuna Parva, judeţul Bistriţa-Năsăud, este prima unitate administrativ-teritorială din România care a votat o „Declaraţie de Unire” cu Republica Moldova ca răspuns la un document similiar adoptat anul acesta de 34 de primării din Republica Moldova. Documentul a fost adoptat în şedinţa de Consiliu Local, iar documentul urmează să fie transmis marţi tuturor factorilor de decizie.

Primarul comunei Parva, Ioan Strugari, a declarat, marţi, corespondentului MEDIAFAX, că Declaraţia de Unire pe care consilierii locali au adoptat-o în şedinţa de luni, va fi transmisă începând de marţi tuturor factorilor de decizie de la nivel central şi nu numai. Declaraţia va ajunge la preşedintele României, preşedintele Senatului, preşedintele Camerei Deputaţilor, la Guvernul României, dar şi la toţi parlamentarii şi politicienii care se pot implica în această acţiune.

„Vrem să facem ceva pentru a marca cei 100 de ani de la Unire. Declaraţia o vom transmite tuturor factorilor de decizie. Deja sunt politicieni care m-au contactat. Este un gest de solidaritate cu primarii din Republica Moldova. Eu am fost acolo, ei au fost aici, ştiu ce se întâmplă acolo şi cineva trebuie să „ia de coarne” acest taur al Unirii dacă mai vrem să avem hotare. Au fost şi comentarii negative la acest subiect, în sensul că noi nu avem încă apă şi canal şi de ce ne mai trebuie o responsabilitate cu Moldova, dar în 1918 la Unire, nimeni nu a ţinut cont de aceste lucruri”, a declarat corespondentului MEDIAFAX primarul comunei Parva, Ioan Strugari.

În declaraţia adoptată de conducerea comunei Parva, se cere factorilor de decizie de la nivel naţional „să facă tot ce le stă în putere pentru reîntregirea ţării în Anul Centenar 2018”.

„Să facem tot ce stă în puterea noastră pentru reîntregirea ţării în anul centenar 2018. Generaţia de azi are datoria morală de a lupta pentru aceleaşi idealuri apărate cu preţul vieţii lor de înaintaşii noştri. Poporul român nu poate sărbători Centenarul Unirii fără o parte din teritoriile româneşti care au făcut obiectul marii sărbători de la Alba Iulia, în 1918. O sărbătoare adevărată a poporului român poate avea loc în aceleaşi condiţii din 1918. Nu trebuie să uităm suferinţele trecutului, chinurile fraţilor, părinţilor şi bunicilor noştri care au luptat pentru pământul acesta românesc, umiliţi prin lagărele sovietice, de unde unii nu s-au mai întors. Mai mult, împotriva voinţei lor, fraţii noştri din Basarabia au fost rupţi de la trupul patriei istorice din voia lui Hitler şi a lui Stalin. Prin prezenta Declaraţie, ne asociem demersurilor primarilor din Republica Moldova (Basarabia) de a lupta împreună pentru recunoaşterea valabilităţii actului Unirii citit de bistriţeanul Iuliu Hossu, la 1 decembrie 1918. Ne exprimăm dorinţa de a sărbători împreună Centenarul Marii Uniri, fără ca pământul românesc să aibă graniţa la Prut”, se arată în declaraţia adoptată de prima comuna din România care cere oficial unirea cu Republica Moldova.

Până acum, 34 de localităţi din Republica Moldova au votat în consiliile locale Unirea cu România.