O mare parte din problema colectării insuficiente este că avem probabil 1 – 2 milioane de oameni ce nu contribuie – Burnete, Concordia

Potrivit acestuia, patru milioane de persoane din populaţia activă a României sunt complet absente de pe piaţa muncii, iar o parte dintre acestea sunt vulnerabile.

„Lipsa acestor persoane (de pe piaţa muncii – n. r.) mai generează un fenomen, unul pe care, iarăşi, nu-l discutăm prea mult, dar mă refer la numărul de contribuabili la bugetul de stat. Spunem foarte adesea că România are cea cea mai mică rată de colectare din PIB de 26% versus ţări europene care au 30-30 şi ceva la sută. Dacă mă întrebaţi pe mine, o mare parte din această problemă nu este nici la evaziunea fiscală, nici la cheltuielile ineficiente ale statului, deşi sunt şi acestea, nici la faptul că mulţi oameni din mediul privat nu plătesc, deşi avem şi multe cazuri de genul ăsta, ci pentru că pur şi simplu noi avem probabil 1 – 2 milioane de oameni care nu contribuie. Nu contribuie pentru că nu lucrează, nu au de unde să o facă. Dacă noi ne-am muta pe scara asta despre care vă spuneam, ca şi populaţia activă şi ocupată din România să se apropie de media regională şi să ne ducem de la 65% către 73-75%, acolo sunt două-trei puncte procentuale de colectare din PIB”, a susţinut acesta, la o conferinţă de profil.

În ceea ce priveşte persoanele vulnerabile care ar putea fi integrate pe piaţa muncii, Radu Burnete atrage atenţia că România nu are cele mai potrivite politici pentru oamenii care devin inactivi sau dobândesc un handicap în timpul muncii.

„Apropo de persoanele vulnerabile, ce putem face să le integrăm mai bine în câmpul muncii. Din ce vedem noi, nu cred că avem cele mai potrivite politici pentru oamenii care devin inactivi sau dobândesc un handicap în timpul muncii. Cei mai mulţi dintre aceşti oameni cu siguranţă îşi pot continua activitatea şi nu trebuie să dispară complet din câmpul muncii, şi vedem că se întâmplă cel mai des în România în clipa de faţă: dacă dobândeşti un handicap, o dizabilitate sau vulnerabilitate se tinde să dispari complet din câmpul muncii, ceea ce nu e deloc înţelept. La fel, cred că şi mediul privat şi mediul public ar trebui să facă mai multe lucruri şi să existe mai multă consiliere pentru aceste persoane. E destul de greu de navigat în lumea asta a angajabilităţii, dacă ai o dizabilitate, şi aici cred că am putea să facem nişte eforturi comune. La fel, cred că vorbim foarte adesea despre învăţământul dual sau cum putem avea programe de ucenicie pentru tineri. Dar cred că acelaşi tip de program îl putem avea şi pentru persoanele vulnerabile şi cu dizabilităţi”, a afirmat acesta.

Directorul executiv al Patronatului Concordia a subliniat că industriile care vor angaja ei mai mulţi oameni în perioada următoare sunt cea prelucrătoare, comerţul, IT-ul, sănătatea şi asistenţa socială, dar şi HoReCa, sectoare unde pot activa şi persoanele cu dizabilităţi.

„Din estimările pe care le avem noi, uitându-ne care sunt industriile care vor angaja cei mai mulţi oameni până în 2035, să ştiţi că pe locul 1 este industria prelucrătoare, unde noi spunem că o să avem nevoie de cel puţin 500.000 de oameni în plus, în comerţ – 367.000 estimăm noi, IT – 100.000, sănătate şi asistenţă socială – 100.000, hoteluri şi restaurante – 100.000. Cu siguranţă, în aceste industrii, persoanele cu dizabilităţi sau vulnerabile pot activa. Poate că nu pot face orice lucru din aceste industrii, în special dacă vorbim de industria prelucrătoare, dar gândiţi-vă că şi aici companiile se automatizează. Una era la începutul secolului să lucrezi într-o fabrică, alta va fi să lucrezi în aceste fabrici în care nu e nici lumină. Până la urmă, trebuie doar să supervizezi nişte roboţi. Dar, din nou, şi aici cred că este nevoie de nişte programe care să poată face această conversie profesională sau să poată pregăti aceste persoane pentru aceste slujbe”, a subliniat Burnete.

El a propus să se acorde „premii”, care pot consta în facilităţi fiscale, firmelor care „fac mai multe în sensul ăsta” şi a atras atenţia că este nevoie şi de o campanie naţională de informare a angajatorilor.

„Eu m-aş bucura să văd, tot aşa…într-o colaborare public-privată am putea da nişte burse sau nişte nişte premii companiilor care care fac mai multe în sensul ăsta, şi premiile pot fi uneori facilităţi fiscale, alteori pot fi pur şi simplu o imagine mult mai bună a companiei, pentru că ele le ţin foarte mult la lucrul ăsta, dar din nou, cred că ar mai ajuta o campanie naţională de informare a angajatorilor. Şi dvs., şi politicienii în general, când se gândesc la angajatori, se gândesc la cei pe care îi reprezint eu, în general angajatori mari şi foarte mari, care ştiu mai bine legislaţia, au departamente speciale, pot mai uşor să integreze persoane cu dizabilităţi sau persoane vulnerabile. Dar gândiţi-vă că marea majoritate a angajatorilor din România sunt companii mici, cu 7 – 9 – 15 angajaţi. Acolo nevoia de informare este mult mai mare decât în rândul companiilor mari. Deci, cred că împreună am putea să facem mai multe lucruri. Eu spun destul de sincer că nu cred că mediul privat face suficient. (…) V-aş lăsa cu această idee de final şi cu cea cu care începusem şi, anume că nu mai suntem o ţară săracă, suntem o ţară dezvoltată şi vrem să ne dezvoltăm mai mult. Asta, pentru mine înseamnă două lucruri: 1) că ne permitem să ajutăm persoanele vulnerabile – da, pot înţelege că în 1990, cu toate nevoile pe care le aveam în faţă, asta a căzut undeva la coadă, dar nu mai e cazul, cred că ne permitem să facem asta – 2) este pur şi simplu benefic pentru toată lumea, pentru persoanele acestea, pentru noi, pentru economia românească să reuşim să le integrăm în câmpul muncii şi ar trebui să ne preocupe mai mult lucrul ăsta”, a mai spus el.

Radu Burnete a participat, luni, la conferinţa cu tema „Inserţia socio-profesională a persoanelor din categorii vulnerabile prin economia socială”, organizată de Comisia pentru muncă şi protecţie socială a Camerei Deputaţilor.