O doctorandă româncă cercetează în America ce soia este mai bună: cea tradiţională sau cea modificată genetic

Soia convenţională românească (soiul Felix) va fi pusă faţă în faţă cu un tip de soia modificată genetic (Roundup Ready 2 Yeld) produsă de gigantul mondial Monsanto pentru a vedea care sunt diferenţele calitative dintre acestea. „Confruntarea” are loc în scop ştiinţific şi este realizată de Liliana Lazăr, doctorandă la Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară din Cluj Napoca, în cadrul laboratoarelor Agenţiei pentru Agricultură a Statelor Unite ale Americii (USDA) unde aceasta lucrează.

„Acest proiect a început în octombrie 2014 printr-o teză de doctorat, pe care am decis să o coordonez, intitulată: Influența tipului de cultură și a factorilor tehnologici asupra calității producției de soia”. Cercetările sunt realizate la United States Department of Agriculture, fiind semnat Non Funded Cooperative Agreement (protocol de cooperare fără finanţare – n.red.) pentru perioada 01.01.2016-12.03.2020. Acest protocol de colaborare prevede realizarea în comun a cercetărilor, respectiv valorificarea comună a rezultatelor”, a declarat pentru ECONOMICA.NET Prof. dr. Rusu Teodor, coordonatorul proiectului. Finalitatea cercetării va urmǎri descoperirea acelei tehnologii care să asigure o calitate superioară a producției, iar primele rezultate vor apărea în februarie anul viitor.

Potrivit lui Rusu, fiecare parte îşi asumă practic cheltuielile aferente cercetării, dar rezultatele vor fi valorificate împreună. „Protocolul de colaborare este făcut fără să implice fonduri pentru cercetare, dar fiecare instituţie face partea sa de cercetare pe resursele proprii, rezultatele urmând să fie valorificate împreună prin publicarea în reviste de specialitate internaţionale. Materialul folosit în cercetare (cele 12 varietăţi de soia – n.red.) au fost cultivate deja în perioada 2011-2014 la Staţiunea de Cercetare Dezvoltare Agricolă Turda, al doilea cel mai mare producător de soia convenţională din România, după Staţiunea de la Fundulea. 

De ce soia

Ideea temei de cercetare a venit, spune Rusu, în urma unei activităţi similare pe care Liliana Lazăr a întreprins-o în trecut când şi-a luat masteratul. „Doctoranda şi-a făcut masteratul pe probleme legate de efectele boabelor de soia pentru cei care o folosesc în nutriţie. Or, având în vedere că avea experienţă legată de calitatea soiei, şi-a pus problema dacă există diferenţe între soia convenţională şi cea modificată genetic”, a mai explicat coordonatorul de proiect. „Cercetările întreprinse urmăresc evidențierea posibilelor diferențe ce pot apărea în calitatea boabelor de soia provenite din două tipuri de cultură: convențională și modificată genetic, apoi efectul unor tehnologii de cultură diferite, în scopul promovării unor tehnologii care să asigure o calitate superioară a bobului, menită să îmbunătățească sănătatea consumatorului”, a mai declarat profesorul, potrivit căruia cercetarea vizează, de asemenea, şi alte aspecte precum stabilirea influenţei sistemului de lucrare a solului asupra calității producției sau stabilirea remanenţei de erbicide în funcţie de tehnologia de cultură aplicată. 

Soia reduce colesterolul şi previne cancerul

Nu în ultimul rând, în urma cercetării, Lazăr va încerca să indice ce efecte benefice au compuşii din soia asupra sănătăţii consumatorilor, cu precădere în reducerea colesterolui și a cancerului de prostată.

„Soia este o legumă importantă consumată la nivel internaţional. Este o sursă bună de fitochimice (substanţe care luptă împotriva cancerului de prostată), vitamine solubile în grăsimi (vitamina A, D, E și K), grăsimi şi proteine. Totuşi, aceste substanţe variază în mod considerabil în funcţie de soi, factorii de mediu (unde a crescut planta – n.red.) şi condiţiile de creştere. De aceea, obiectivul acestei cercetări este acela de a obţine informaţii prin analiza a peste 20 de eşantioane de soia convenţională de la Staţiunea de Cercetare Dezvoltare Agricolă Turda şi un eşantion de la Monsanto pentru a înţelege cum influenţează aceste diferenţe conţinutul de macronutrienţi (ex. proteine) şi fitochimicale (vitamina E) „, se arată şi într-un raport al USDA.

Producţia şi suprafeţele cultivate cu soia au scăzut drastic în România după aderarea ţării noastre la UE. Aceasta în contextul în care ţara noastră era mare producător de soia modificată genetic, plantă interzisă la cultivare în spaţiul comunitar. Din datele Ministerului Agriculturii, în 2014, în România s-au realizat 203.000 de tone de soia de pe o suprafaţă cultivată de 80.000 de hectare, spre deosebire de anul 2006 când existau 1.100 de cultivatori autorizati, fiind realizată o producţie de 248.000 de tone de soia modificată genetic.

Cum consumul este în creştere, după aderarea la UE, România a început să importe soia modificată genetic din state precum SUA.