FMI vine astăzi la Bucureşti
Întâlnirile din cadrul misiunilor tehnice au loc, de obicei, la nivel de directori sau cel mult secretari de stat în cadrul instituţiilor statului, precum ministere, BNR, ANAF, transmite Agerpres.
Discuţiile vor viza, cel mai probabil, măsurile de relaxare fiscală pe care Guvernul vrea să le adopte prin Codul Fiscal, respectiv calculele care stau la baza cifrelor avansate privind impactul bugetar al măsurilor.
Potrivit surselor citate, experţii FMI urmează să se întâlnească şi cu reprezentanţi ai ANAF, atingând subiectul recuperării datoriilor de la companiile de stat.
Fiscul a anunţat marţi că a instituit poprire pe conturile TVR şi ale RATB şi că urmează astfel de acţiuni în cazul tuturor marilor contribuabili care înregistrează datorii la bugetul de stat.
Misiunea tehnică a FMI ajunge la Bucureşti într-un moment delicat, de agitaţie politică, după ce preşedintele Klaus Iohannis a respins vineri Codul Fiscal şi l-a trimis în Parlament pentru a fi reanalizat.Rep
rezentanţii Guvernului au catalogat decizia preşedintelui drept una pur politică, afectând astfel economia şi mediul de afaceri, care aştepta aprobarea Codului pentru a-şi putea întocmi planurile de afaceri.
FMI şi Comisia Europeană au criticat în repetate rânduri măsurile de relaxare prevăzute în Codul Fiscal, în principal reducerea cotei TVA de la 24% la 19%, din cauza impactului bugetar pe care acestea le au şi care ar conduce România la întregistrarea unui deficit de peste 3% anul viitor.
Acordul de tip preventiv încheiat cu FMI, CE şi Banca Mondială se va încheia în septembrie, cel mai probabil fără o evaluare finală din partea partenerilor internaţionali.
Actualul program de asistenţă financiară UE în ceea ce priveşte balanţa de plăţi, convenit în mod oficial în octombrie 2013, se desfăşoară în paralel cu un acord stand-by cu FMI. Programul a fost de tip preventiv şi nu au avut loc trageri de fonduri. Programul a oferit sprijin pentru România în vederea consolidării stabilităţii macroeconomice, fiscale şi financiare şi îmbunătăţirii potenţialului de creştere şi de rezistenţă al economiei. În plus, un accent puternic a fost pus pe consolidarea capacităţii administrative, reforma administraţiei fiscale, îmbunătăţirea managementului finanţelor publice şi a guvernanţei şi restructurarea companiilor de stat.