O posibilă accedere la putere a extremei-drepte italiene, apropiate de Moscova, crează o mare anxietate printre liderii UE și NATO
Formaţiunile lor politice, Fratelli d’Italia (post-fascistă), respectiv Lega (anti-imigraţie), sunt creditate cu aproape 40% din intenţiile de vot în cele mai recente sondaje, cu doar puţin mai mult de două luni înainte de alegerile anticipate.
Adăugând şi Forza Italia, partidul de dreapta al lui Silvio Berlusconi, alianţa de dreapta ar urma să primească între 45% şi 48% din sufragii.
În afară de comisarul european Paolo Gentiloni, care i-a denunţat deschis pe „iresponsabilii” care au dus la căderea premierului italian Mario Draghi, primele reacţiile ale liderilor occidentali au fost reţinute. Preşedintele francez Emmanuel Macron s-a limitat doar la a saluta în Mario Draghi „un mare om de stat”.
Însă, în culise, europenii „sunt îngrijoraţi” deoarece Draghi, care s-a deplasat la Kiev în iunie cu Emmanuel Macron şi cancelarul german Olaf Scholz, „era un factor de stabilitate important”, potrivit unui diplomat în misiune la Roma.
„Indiferent de culoarea politică a viitorului guvern, este nevoie ca sprijinul politic, economic şi militar pentru Ucraina să continue neabătut”, a adăugat el.
Răspunzând unor titluri liberale din presa italiană, Luca Ciriani, liderul Fratelli d’Italia din Senat, a criticat miercuri „ştirile false care anunţă venirea barbarilor la porţile” Romei.
„Ne-am arătat seriozitatea în politica externă, fiind alături de Italia, UE, NATO şi Ucraina, deşi acest lucru ar fi putut să ne coste scump pe plan electoral”, a afirmat el.
De fapt, în numele suveranităţii statelor, Giorgia Meloni a condamnat fără ambiguitate agresiunea rusă din Ucraina şi a apărat ajutorul oferit Kievului.
Însă Matteo Salvini, admirator declarat al lui Vladimir Putin, nu reuşeşte să îşi cureţe imaginea, în timp ce Silvio Berlusconi, prieten personal al liderului de la Kremlin, nu s-a exprimat aproape deloc.
În opinia analistului de geopolitică Alfio Sciaresa, „o coaliţie naţionalist-conservatoare ar avea, probabil, o politică sinuoasă, cu numeroase tensiuni interne legate de diverse poziţionări internaţionale ale celor trei partide”.
Angajamentul faţă de NATO al Italiei „nu poate fi pus sub semnul întrebării”, dar „am putea asista la iniţiative izolate ale partidelor de guvernământ care ar submina încrederea faţă de ţara noastră şi ar slăbi politica occidentală faţă de Putin”, a atras el atenţia.
Publicaţia franceză Le Monde a scris într-un editorial că se teme de „bulversarea geopolitică pe care ar aduce-o revenirea la putere, la viitoarele alegeri, în plină îngrijorare în legătură cu energia odată cu apropierea iernii, a acestor formaţiuni cu un trecut greu de complezenţă faţă de Vladimir Putin”.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a avut joi o postare pe Twitter foarte diplomatică. Aducându-i un omagiu premierului italian demis, el s-a declarat convins în acelaşi timp că Roma va rămâne alături de Kiev.
„Sinceră recunoştinţă pentru Mario Draghi pentru sprijinul său ferm faţă de Ucraina în lupta sa împotriva agresiunii ruse şi pentru apărarea valorilor europene comune – democraţia şi libertatea”, a adăugat el.
„Vom continua să lucrăm împreună pentru a întări cooperarea între Ucraina şi Italia. Sunt convins că sprijinul activ al italienilor pentru Ucraina va continua”, a afirmat el.
O altă miză crucială pentru Occident: „viitorul executiv va trebui să continue eforturile enorme pentru a reduce dependenţa Italiei de energia rusă depuse de Mario Draghi”, care a semnat chiar la începutul acestei săptămâni un mare contract de achiziţie de gaz de la Algeria, a subliniat diplomatul european intervievat de AFP.
Sursa foto: Flickr