O rază de speranţă pentru economia Greciei

Economica.net
03 09. 2013
11371-zakynthos-greece-1920x1080-beach-wallpaper_00585600

Andreas Andreadis trece drept un om de afaceri care nu se sfieşte să-şi spună deschis părerea. În interviurile acordate cu ani în urmă, Andreadis îi mulţumea cancelarului federal Angela Merkel pentru presiunile exercitate asupra Atenei sau se revolta cu gândul la veteranii clasei politice elene. La sfârşitul acestei veri, însă, omul de afaceri – în acelaşi timp şi preşedinte al Asociaţiei Antreprenorilor din Domeniul Turismului (SETE) – poate răsufla uşurat.

„Anul acesta doream să atragem 17 milioane de turişti. Din informaţiile pe care le deţinem până acum, pot spune că ne-am atins ţelul, ba chiar l-am depăşit”, se bucură Andreadis. Cu alte cuvinte: o creştere de peste 10% comparativ cu anul 2012. În cele zece procente nu au fost incluşi turiştii care şi-au făcut vacanţele pe vase de croazieră. Conform Băncii Centrale Elene, încasările în branşa turismului au sporit în 2013 cu 18%.

Pentru prima oară de la debutul crizei a crescut şi numărul turiştilor germani care au ales Grecia.

Antreprenorii şi-au dat toată silinţa pentru a cuceri noi segmente de clientelă. Cu ceva succes: peste un milion de turişti ruşi au vizitat Grecia, numărul rezervărilor făcute de ucraineni s-a dublat faţă de anul 2012 şi, pentru prima oară în istoria turismului elen, peste 800.000 de turci şi-au făcut vacanţa în ţara vecină.

Majoritatea grecilor a rămas acasă

În schimb, mulţi greci nu şi-au permis concedii nici măcar la cincizeci de kilometri de casă. Conform sondajelor, peste 60% din populaţie a renunţat la vacanţa de vară, din motive financiare. Grecii au petrecut cel mult câteva zile pe la prieteni sau la familiile rămase să trăiască în zone rurale, scrie Deutsche Welle

Declinul turismului intern este, într-adevăr, o problemă, explică Andreas Andreadis. Începând din 2008, numărul oaspeţilor greci s-a înjumătăţit. Dacă cifra de afaceri realizată în turismul intern este de aproximativ 1,5 miliarde de euro anual, turiştii străini generează încasări de 11,5 miliarde de euro. „E foarte important ca numărul oaspeţilor din străinătate să crească fiindcă de aceşti oaspeţi depindem noi”, susţine Andreadis. El însuşi este proprietarul unui hotel de lux în peninsula Halkidiki.

Menţinerea actualei tendinţe ar putea fi colacul de salvare al ţării afectate de recesiune pentru al şaselea an consecutiv. Banii străini reprezintă aproape 20% din PIB. Turismul, transporturile navale şi agricultura sunt principalii stâlpi ai economiei elene.

Premierul Antonis Samaras este convins că turismul ar putea deveni motorul care va scoate economia din impas: „Va trebui să rezistăm până în vară. Din septembrie încolo, economia noastră va prinde aripi”, promitea politicianul conservator la sfârşitul anului 2012.

„Nu sărim în sus de bucurie”

Sceptic, analistul economic Thanassis Mavridis este de părere că economia elenă are nevoie de „… o poveste de succes, de o rază de speranţă. Deşi revigorarea turismului a fost impusul potrivit la momentul potrivit, nu avem deloc motive să sărim în sus de bucurie.” Mavridis crede că Grecia încă nu-şi exploatează potenţialul aşa cum ar trebui.

Pentru ca turismul să se transforme în principalul motor economic al Greciei, Atena ar trebui să modifice reglementările în vigoare – adaugă analistul Thanassis Mavridis. Astfel, toată lumea e de acord cu prelungirea sezonului turistic, însă nimeni nu face nimic.

De asemenea, locuinţele de vacanţă reprezintă un potenţial uriaş. Din păcate, neexploatat – se plânge Mavridis. „Din cauza legislaţiei privind proprietatea privată, mulţi investitori nici nu se gândesc să-şi cumpere un imobil în Grecia. Spania şi Turcia sunt mult înaintea noastră. Foarte mulţi străini au făcut investiţii în aceste ţări.”

Grecia şi criza din Orientul Mijlociu

În orice caz, sezonul turistic s-a prelungit anul acesta – cred experţii. Din cauza tensiunilor politice din Egipt şi alte ţări din regiune, mulţi turişti au ales Grecia – inclusiv în lunile de toamnă.

Totuşi, Andreas Andreadis avertizează că o criză în estul Mediteranei ar pune în pericol economia elenă, deşi are efecte benefice pe termen scurt: „Un atac asupra Siriei mai degrabă ne-ar dăuna, mai ales croazierelor organizate la noi. Şi-n general problemele vecinilor noştri nu sunt un lucru bun nici pentru noi.”