O rectificare bugetară lipsită de prudență

Acest proiect de rectificare prevede majorarea încasărilor cu 2,92 miliarde de lei. Conform sitului news.ro, Ministerul Finanțelor justifică acestă majorare prin revizuirea PIB-ului, de la 746,6 miliarde de lei la 757 miliarde de lei. Mai exact, presupune ca vom avea o creștere economică mai mare decât cea prognozată, ca urmare, baza de impozitare va fi mai mare și, deci, și încasările vor fi mai mari. Presupuneri optimiste și, aș spune, chiar nerealiste, mai ales în contextul Brexit și al loviturii de stat eșuate din Turcia, dar și ale recentelor „performanțe” în materie de colectări ale Ministerului de Finanțe.

Să o luam pe rând. Este prudent și realist să credem că PIB-ul va crește mai mult decât prognozat la sfârșitul anului trecut, când s-a realizat bugetul? Conform Barometrului Industriei din România, realizat de IRSOP și SNSPA, în luna iunie, indicatorul pentru volumul producției a scăzut la 56 de puncte, față de 60 de puncte în luna mai, 61 în luna aprilie și de 69 în luna martie. Trendul este clar negativ. Indicatorul pentru export a scăzut și el în luna iunie la 58 de puncte, față de 64 de puncte realizate anterior. Indicatorul de încredere pentru activitatea viitoare este de doar 56 de puncte, cu 4 puncte sub media ultimelor 20 de luni. Acest indicator ne arata ca managerii sunt foarte îngrijorați. Autorii barometrului spun ca „pentru industrie se anunță o vară dificilă și un viitor cu multe incertitudini”. Toate aceste date nu ne dau motive sa fim optimiști referitor la creșterea economică viitoare.

Brexit și lovitura de stat eșuată din Turcia ar trebui sa ducă la revizuirea în scădere a valorii PIB-ului, întrucât ele au ca efect o stare de instabilitate în zonă, întrucât investitorii vor deveni mult mai prudenți și mai sceptici, iar comerțul va fi de asemenea afectat. Este surprinzător, deci, că Ministerul de Finanțe revizuiește PIB-ul în creștere când organizațiile financiare internaționale, precum Fondul Monetar International, avertizează ca pe viitor creșterea economică va fi mai mică decât cea prognozată înainte de aceste evenimente.

Creșterea veniturilor cu 2,92 miliarde de lei se bazează și pe presupunerea ca o baza mai mare de impozitare înseamnă mai multe venituri la buget. și totuși, datele de la Finanțe privind colectarea din ultimele luni spun cu totul altceva. Conform Institutului Național de Statistică, în primele 5 luni ale anului, comerțul cu amănuntul a crescut cu 18,4%, comparativ cu aceeași perioada a anului trecut. Implicit, consumul a crescut mult, și deci, și baza de impozitare a TVA a crescut. Însă, în această perioadă, Ministerul a colectat cu 7,9% mai puțin TVA decât în aceeași perioadă a anului trecut. Este adevărat ca TVA a scăzut cu 4 puncte procentuale, dar baza de impozitare a crescut mult mai mult. De ce crede Ministerul ca după rectificare va colecta mai mult decât înainte de rectificare? A implementat cumva masuri de combatere a evaziunii pe care nu le știm noi?

Ce se întâmpla dacă Ministerul este prea optimist și PIB-ul nu crește cum prognozează Guvernul, ci scade, cum atenționează organizațiile internaționale? Ce se întâmplă dacă ANAF-ul nu va colecta mai mult, dacă Parlamentul continuă să aprobe măsuri cu impact bugetar și dacă se cheltuie toți banii ce urmează sa fie alocați în plus Ministerului Muncii, Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Sănătății, Ministerului Educației, Autorității Electorale Centrale, Serviciului Român de Informații, Ministerului Afacerilor Externe, Autorității Naționale Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor și Ministerului Finanțelor Publice (căci aceștia sunt „câștigătorii” acestei rectificări)?

În aceste condiții, am putea intra în deficit excesiv, adică, am putea depăși un deficit de 3% din PIB pe metodologia ESA. Acest lucru este posibil, pentru că bugetul pentru 2016, cât și această rectificare au fost realizate pe un deficit de 2,95% din PIB, periculos de aproape de 3%. De ce ar fi asta un lucru așa de grav? Pentru că, în acest caz, Comisia Europeana ne poate amenda cu până la 0,2% din PIB, cum amenință zilele acestea Portugalia și Spania, două țări care au depășit deja deficitul de 3%.

În concluzie, Ministerul de Finanțe trebuie sa fie mai puțin optimist cu prognozele și să fie mult mai precaut cu rectificările bugetare în contextul internațional extrem de incert. Anul 2016 nu este la fel cu 2015 și nici cu 2014. În acest an, „paza bună, trece primejdia rea!”