Potrivit acestui oficial, care a dorit să-şi păstreze anonimatul, deputaţii din regiunea Ivano-Frankivsk (vestul Ucrainei) au returnat guvernului varianta iniţială a acordului cu Chevron cerând garanţii pentru îngrijorările lor cu privire la planurile de explorare ale companiei americane.
Grupul Chevron negociază de mai multe luni cu guvernul de la Kiev un acord de explorare pentru blocul Olesska cu o suprafaţă de 5.260 de kilometri pătraţi. Grupul american a semnat deja un acord similar pentru blocul Yuzivska din estul Ucrainei.
Oficialii de la Kiev estimează că rezervele de gaze de şist ale blocului Olesska se ridică la 1.500 miliarde metri cubi însă politicienii locali şi organizaţiile de protecţia a mediului şi-au exprimat îngrijorările.
În 2012, Ucraina a organizat două licitaţii internaţionale pentru explorare de gaze de şist şi una pentru explorarea unui zăcământ de gaze naturale offshore din Marea Neagră, licitaţii care au fost câştigat de giganţii Royal Dutch Shell, Chevron şi ExxonMobil. În luna ianuarie a acestui an Ucraina a semnat un acord de împărţire a producţiei cu Shell, iar Chevron ar putea fi cea de a doua companie care semnează un astfel de acord care ar putea aduce investiţii de miliarde de dolari în Ucraina şi ar reduce dependenţa de gazele naturale ruseşti.
În România, grupul energetic american Chevron intenţionează să demareze lucrări de explorare a gazelor de şist în România, după ce a obţinut aprobările necesare pentru a efectua astfel de lucrări la trei blocuri (Costineşti, Vama Veche şi Bârlad). Ministrul Mediului, Rovana Plumb a precizat însă că pentru a se ajunge la exploatare, trebuie mai întâi să se facă explorarea gazelor de şist, proces care durează cinci ani.
Potrivit estimărilor Agenţiei americane de informaţii privind energia, România, Ungaria şi Bulgaria au împreună rezerve de gaze de şist de 538 de miliarde de metri cubi, suficient pentru a acoperi necesarul României pentru aproape 40 de ani.