O săptămână de proteste împotriva exploatării de la Roşia Montană
Peste 1.000 de participanţi la protestul faţă de proiectul minier de la Roşia Montană au ajuns la sediul TVR, unde au blocat un sens de circulaţie pe Calea Dorobanţilor, respectiv cel spre Piaţa Romană.
Manifestanţii, mulţi dintre ei veniţi cu bicicletele, au scandat mesaje de protest, au fluierat, au agitat pancarte şi au lovit de asfalt pet-uri umplute cu pietricele.
Ei s-au adunat sâmbătă seară, pentru a şaptea zi la rând, în Capitală, la Universitate, de unde au pornit în marş spre Piaţa Victoriei, în jurul orei 19.30, iar de acolo, spre sediul televiziunii publice.
Protestatarii au scandat, printre altele, „Uniţi, salvăm Roşia Montană”, „Refuz, rezist, nu vrem gaze de şist”, „Noi suntem poporul, jos cu vânzătorul”, „Solidaritate” şi „Fără violenţă”.
Printre mesajele afişate la protest au putu fi văzute: „Cu gaze şi cianură ne daţi o mare lovitură”, „Cianura şi cu şistul, ‘cadouri’ de la prim-ministru”, „Măi, măi, dragă Rovana/ Ia mâna de pe Roşia Montană”, „Băsescu, Iuda românilor”, „Anulaţi Legea distrugerii Roşiei Montane acum”, „Nu corporaţia face legislaţia”, „Roşia Montană în UNESCO” şi „Vizitaţi Roşia Montană”.
Jandarmii şi polişiştii rutieri s-au aflat permanent pe traseul manifestanţilor, pentru desfăşurarea protestului şi a traficului în siguranţă.
La protestele de până acum, manifestanţii au blocat timp de mai multe ore în timpul nopţii, bulevardul Regina Elisabeta, Calea Victoriei, dar şi un sens al Bulevardului Nicolae Bălcescu. De asemenea, ei au manifestat în Piaţa Constituţiei şi în Piaţa Victoriei.
Protestele de la Bucureşti, alături de manifestări similare desfăşurate în alte oraşe din ţară, au început, duminică, după ce Guvernul a aprobat, în 27 august, un proiect de lege care reglementează exploatarea minereurilor din perimetrul Roşia Montană, documentul urmând să fie transmis Parlamentului spre adoptare.
Exploatarea minieră ar urma să înceapă în noiembrie 2016, după ce planul urbanistic zonal va fi aprobat până la sfârşitul acestui an, iar participaţia statului ar creşte cu încă 5,69%, la 25% din acţiuni, dar condiţionat de emiterea la timp a tuturor autorizaţiilor, potrivit unui draft al Acordului între Guvern, Gabriel Resources şi Roşia Montană Gold Corporation pentru începerea exploatării.
Compania Roşia Montană Gold Corporation deţine la Roşia Montană (judeţul Alba), prin concesionare în vederea exploatării, cel mai important zăcământ de aur din România, evaluat la aproximativ 300 de tone de aur şi 1.600 de tone de argint.
Investiţia Roşia Montană, blocată de mai mulţi ani din cauza disputelor privind protecţia mediului, a fost inclusă în Planul naţional de investiţii şi locuri de muncă lansat, în urmă cu o lună, de Guvern şi prezentată ca proiect de „exploatare cu noi standarde de mediu” de unde statul estimează beneficii de 78% din ceea ce generează proiectul.
Compania Gabriel Resources deţine în prezent 80,69% din proiectul Roşia Montană, restul fiind în posesia statului prin compania Minvest.