O specie rară de pasăre aduce un sprijin financiar anual de 1 milion de euro agricultorilor dintr-un judeţ al ţării
Conform PNDR, agricultorii din anumite zone din judeţ, în care există pajişti umede în care trăieşte cârsteiul de câmp, pot solicita un sprijin financiar de 310 euro sau 231 euro/an/hectar dacă sunt de acord ca, timp de cinci ani, să respecte anumite condiţii de agromediu.
Mai exact, cositul se poate efectua doar după data de 31 iulie, dinspre interiorul parcelei spre exteriorul acesteia; păşunatul se poate efectua cu maximum 0,7 UVM (unitate vită mare n.r.) pe hectar; lucrările cu utilaje mecanizate nu sunt permise pe suprafaţa pajiştilor aflate sub angajament, cu excepţia celor operate cu forţă animală sau lucrările se pot efectua cu utilaje mecanizate de mică capacitate (cosit cu utilaje cu lama scurtă şi viteză mică de deplasare), fiind interzisă folosirea utilajelor grele. De asemenea, sunt interzise acţiunile care să conducă la accelerarea drenajului natural al pajiştilor aflate sub angajament.
În cazul în care pajiştile sunt cosite manual, sprijinul este de 310 euro pe an şi pe hectar, iar la cositul cu utilaje uşoare 231 euro pe an şi pe hectar.
Potrivit datelor furnizate AGERPRES de către Vaida Bela, director adjunct al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţii în Agricultură (APIA) Sălaj, un total de 642 de fermieri au solicitat în 2017 acest sprijin financiar, pentru o suprafaţă de peste 3.000 de hectare. Suma plătită fermierilor a fost anul trecut de aproape 970.000 de euro. Angajamentele pentru respectarea condiţiilor menţionate se fac pe o perioadă de cinci ani.
Vaida Bela a precizat că sprijinul se acordă ca o compensaţie pentru faptul că agricultorii nu mai pot folosi ca nutreţ plantele cosite după 31 iulie.
Pe de altă parte, măsura are ca scop şi protejarea unei specii rare de pasăre, ameninţată cu dispariţia în cazul agriculturii intensive.
„Este o pasăre importantă pentru că a pierdut habitatul în care trăieşte. Faţă de alte specii care trăiesc în mai multe habitate, pasărea aceasta trăieşte numai în pajişti umede. Din anii 70 încoace, în sudul României au fost desecate aproape toate mlaştinile, iazurile şi heleşteele şi au fost transformate în terenuri agricole şi atunci, odată cu asta, au dispărut şi pajiştile umede în care trăieşte pasărea. Dincolo de asta, mai sunt încă pajişti umede prin văile din Transilvania, deci o bună parte din populaţia de Crex crex e acum în aceste zone. Ce se întâmplă? Pasărea vine şi cuibăreşte în aceste pajişti umede, dar ea scoate puii exact în perioada în care se coseşte. Dacă tu coseşti manual, pasărea are timp să plece din faţa ta (…). Dar pentru că, acum, majoritatea oamenilor cosesc cu tractorul sau cu maşini electrice, pasărea nu are timp să plece cu puii şi atunci 90% din pui sunt omorâţi de cositoare. Încă mai există aceste pajişti umede, între dealuri, pentru că, de obicei, în partea aceasta a Transilvaniei subsolul dintre dealuri este argilos şi nu lasă apa să treacă. Pasărea a dispărut din multe părţi ale Europei, exact din cauza dezvoltării agriculturii”, a explicat, pentru AGERPRES, ornitologul Alexandru Stermin, lector universitar în cadrul Facultăţii de Biologie şi Geologie Cluj-Napoca.
Un sprijin asemănător s-a acordat, în Sălaj, din 2015 până în 2017, pentru pajişti importante pentru alte două specii de păsări, respectiv sfrânciocul cu frunte neagră şi vânturelul de seară.