Şi alte fonduri de pensii, fonduri suverane de asistenţă socială, grupuri religioase şi universităţi şi-au vândut acţiunile în industria petrolului, cărbunelui şi gazelor, din cauza impactului acesteia asupra climei, reaminteşte agenţia. Peste 1000 de astfel de organizaţii s-au angajat să îşi reducă investiţiile respective cu mai mult de 8700 de miliarde de dolari; Reuters remarcă fondul social de stat din Norvegia, cel mai mare din lume, cu 1000 de miliarde.
Parlamentul de la Londra a declarat luna aceasta o „urgenţă” simbolică privind modificările climei. Deşi lipsit de consecinţe politice directe, demersul a fost considerat, potrivit Reuters, ca un indiciu al sprijinului pentru mişcările civice care solicită măsuri de combatere a încălzirii globale.
„Urgenţa climatică cere ca toate fondurile de pensii să renunţe la investiţiile în combustibilii fosili şi să investească în soluţii pozitive la criza climei”, a declarat Caroline Lucas, deputată din partea Partidului Verde.
Din 2014, o treime din cei 650 de deputaţi britanici au cerut Fondului Parlamentar de Pensii să îşi facă publice investiţiile în industrii cu factori mari de emisie de dioxid de carbon şi să se angajeze că va renunţa treptat la investiţiile în combustibili fosili. Fondul deţine active în valoare de 11,7 milioane de lire în acţiuni BP şi de aproape 11 milioane în Royal Dutch Shell.