Incluzând şi datoriile companiilor, statul elen trebuie să recupereze circa 63 de miliarde de dolari de la datornici.
Pe lista datornicilor se află şi persoane decedate, companii care au dat faliment, însă şi companii de stat, care înregistrează cele mai mari restanţe, notează portelul elen GreekReporter.
Companiile au cele mai mari datorii, de 40 de miliarde de euro, în timp ce restul de 23 de miliarde de euro sunt sume care trebuie achitate de populaţie.
Din totalul de 63 de miliarde de euro, statul estimează că nu va putea colecta circa 43 de miliarde de euro. Datoriile calificate ca nerecuperabile sunt arhivate separat, urmând să fie prescrise peste zece ani.
Potrivit Ministerului de Finanţe, până la sfârşitul lunii octombrie au intrat în programe speciale de plată companii şi persoane cu datorii de 1,5 miliarde de euro.
Grecia se află în al şaselea an de recesiune, ca urmare a crizei globale şi măsurilor dure de austeritate impuse de creditorii internţionali – statele zonei euro şi FMI – în schimbul a două pachete de împrumuturi.
Statul elen a fost nevoit să apeleze la ajutor extern de 240 de miliarde de euro pentru a evita intrarea în colaps, după ce nu a mai putut accesa piaţa financiară internaţională din cauza îndatorării foarte ridicate.
Comisia Europeană, FMI şi guvernul de la Atena se aşteaptă ca economia să revină pe creştere anul următor, însă Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică şi agenţia de rating Moody’s au avertizat că recesiunea va continua şi anul viitor, însă cu o contracţie a PIB mai redusă.