O uniune bancară în zona euro ar dezavantaja băncile cu capital local

Pregătirile pentru întărirea supravgherii bancare în zona euro pune membrii UE care nu au adoptat moneda într-o poziţie dificilă, scrie EUobserver. Aceştia vor o încheiere a crizei euro, dar nu vor să susţină o Europă în două viteze.

Ambasadorii la UE pentru România, Bulgaria, Cehia, Danemarca, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, Suedia şi Marea Britanie s-au întâlnit luni seara la Bruxelles pentru a-şi exprima îngrijorarea privind planurile Comisiei Europene pentru o uniune bancară. Comisia ar urma să prezinte miercuri propuneri pentru suprvegherea sistemului bancar la nivelul întregii zone euro.

„Dacă alegerea este între o bancă austriacă şi una românească, unde şi-ar depune bunica dumneavoastră banii? În mod clar, să ai în spate forţa Mecanismului European de Stabilitate şi a Germaniei creează un dezavantaj competitiv pentru băncile (cu capital, n.r.) local”, a declarat un diplomat UE pentru EUobserver.

Germania a impus condiţia de a acorda Băncii Centrale Europene (BCE) ultimul cuvânt referitor la băncile care trebuie să se recapitalieze sau să vândă active pentru a evita falimentul. În schimb, Berlinul a acceptat ca instituţiile de credit cu probleme din zona euro să aibă acces direct la Mecanismului European de Stabilitate.

Cele zece state care nu sunt încă membre ale zonei euro au drept de veto în privinţa planurilor de uniune bancară, întrucât acestea au nevoie de unanimitate în Consiliul Miniştrilor pentru a fi adoptate.

Nicio ţară nu vrea să folosească opţiunea nucleară de a bloca propunerile, întrucât acestea nu vor să pună în pericol măsurile de stabilizare a zonei euro, au declarat mai mulţi diplomaţi pentru Euobserver. Îngrijorările statelor din afara uniunii monetare persistă însă şi vor trebui luate în seamă pentru versiunea finală a planurilor.

Principala problemă este asigurarea unor condiţii egale pentru băncile din zona euro şi cele din afara zonei euro.

Pentru statele din Europa Centrală şi de Est, unde 65% din sectorul bancar este deţinut de instituţii de credit din Austria, Germania, Franţa şi Italia, există temerea că măsurile Comisiei ar conduce la o situaţie de concurenţă incorectă a marilor bănci faţă de cele cu capital local.

O altă problemă a celor zece state este că ţările din afara zonei euro pot opta să fie parte a uniunii bancare, dar nu vor avea reprezentare în consiliul guvernatorilor BCE, format numai din oficiali ai statelor euro.

Decizii luate de acest club pentru stabilizarea euro, precum o eventuală retragere de capital de la subsidiarele din Europa de Est pentru consolidarea pe pieţele de origine, ar avea un impact negativ în ţările din afara zonei euro.

„Ar trebui să avem cel puţin rol de observator în consiliu dacă acceptăm toate limitările uniunii bancar”, a spus diplomatul citat de EUobserver.

Apar, de asemenea, şi semne de întrebare legate de direcţia în care conduce această integrare mai strânsă a zonei euro.

Dezbaterea privind formarea unui parlament sau a unei comisii speciale în Parlamentul European doar pentru zona euro este urmărită cu mare atenţie de statele din afara uniunii monetare, întrucât ar consolida o Europă în două viteze care deja se conturează.

Pentru Marea Britanie, o zonă euro mai puternică şi mai unită reprezintă o problemă şi în privinţa reglementării bancare sau echilibrului de forţe din cadrul Autorităţii Bancare Europene, autoritate cu sediul la Londra, care include toate cele 27 de state membre.

„Toate aceste lucruri arată cât de strâns legaţi suntem şi cât de greu este de găsit echilibrul adecvat între cedarea de control naţional şi dobândirea a ceva în schimb, mai ales când ţările din afara zonei euro nu au un sprijin de rezervă precum Mecanismul European de Stabilitate”, a spus diplomatul.

Potrivit datelor Băncii Naţionale a României, la sfârşitul anului trecut, cota de piaţă a băncilor cu capital majoritar privat românesc era de 8,8% (inclusiv reţeaua cooperatsită), în timp ce instituţiile de credit cu capital de stat controlau 8,2%. Astfel, cota de piaţă a băncilor cu capital majoritar străin este de 83%.