Oamenii de afaceri sunt împotriva exploatării gazelor de şist, aşa cum o vede Guvernul
Asociaţia Oamenilor de Afaceri (AOAR) cere Guvernului să spună: „De ce România nu reglementează, nici măcar minimal, condiţiile de explorare / exploatare a gazelor de şist? „
AOAR acuză faptul că nu se manifestă nici măcar „transparenţa publică privind obiectivele urmărite, astfel încât România să nu se aleagă cu dezavantajele potenţiale ale exploatării gazelor de şist, compensate doar de câştiguri minimale generate ca urmare a exportului gazelor în UE”.
Oamenii de afaceri invocă exemplul privatizării Petrom: „Cazul exploatării resurselor de petrol este o lecţie din care autorităţile române n-au vrut sau nu au dorit sa înveţe nimic”, potrivit comunicatului AOAR trimis la redacţia ECONOMICA.NET.
AOAR „atrage atenţia” că, în timp ce unele ţări din UE, ca Austria şi Franţa s-au declarat împotriva începerii exploatării gazelor de şist, altele, ca Germania şi Polonia, au impus restricţii severe.
Germania a aprobat chiar o lege ce prevede reguli minimale ce restricţionează condiţiile de începere a explorării rezervelor de gaze de şist.
Polonia a reglementat licitarea drepturilor de exploatare a gazelor de şist, indiferent de compania care realizează activitatile de explorare.
Parlamentul European a lăsat dreptul de decizie privind explorarea gazelor de şist la nivelul statelor membre.
Pe de altă parte, însă, „experţii în energie ai Comisiei Europene atrag atenţia că există deosebiri geologice importante între structurile geologice susceptibile a fi depozitare a gazelor de şist, între SUA şi Europa, cu efecte directe asupra costurilor de producţie, temperând aşteptările furnizării de gaze de şist în Europa la preţul de 100$ / 1000 mc”.
Un reprezentant al unei companii energetice considera recent că „un preţ de 100$ / 1000 mc nu ar justifica interesul pentru a investi în exploatarea gazelor de şist”.
În aceste conditii AOAR pune la însoială „aşa zisa atractivitate a folosirii unor astfel de resurse energetice”.
Alternative
AOAR semnalează absenţa unor „răspunsuri publice credibile, competente şi convingătoare”, la întrebările:
De ce România nu investeşte şi nu stimulează agresiv investiţiile în reducerea consumurilor energetice în economie şi societate?
Există un program bugetat, cu ţinte şi termene precise pînă în anul 2020, spune AOAR.
De ce România nu valorifică în mod major resursele de biomasă?
Biomasa asigură 50% din energia termică din UE. Există încă din 2010 un studiu profesionist realizat de Ministerul Economiei, „cu expertiza agentiei olandeze de specialitate. Un astfel de program ar valorifica energetic resturile vegetale, ar duce la îndeplinirea obligaţiilor de mediu privind tratarea deşeurilor urbane (amenzi de 400.000 mii euro / zi din iulie 2013), ar reduce consumul de masă lemnoasă (inclusiv evaziunea din domeniu)”, potrivit AOAR.
De ce România nu pune în aplicare proiectul AGRI?
Proiectul AGRI (al căii de transport de gaze Azerbaidjan, Georgia, România cu interconectare europeană) „ar permite diversificarea surselor de aprovizionare cu gaze naturale a ţării şi chiar obţinerea de venituri suplimentare, generate de tranzitul unor cantităţi de gaze naturale către alte ţări UE.
De ce România nu face demersuri de materializare a proiectului Nabucco?
Proiectul este „susţinut doar formal de UE. Întârzierea materializării acestui proiect ducând la apariţia şi favorizarea punerii în execuţie a altor proiecte alternative (TAP)”
De ce Romania continuă să acorde licenţe de explorare a rezervelor de gaze naturale (petrol) fără implicarea majoră a unei companii de stat cum este Romgaz AOAR consideră nesemnificativă participaţia Romgaz de 10% în consorţiul international implicat în explorările din Marea Neagră.
„O astfel de politică este complet diferită de politică promovata în Polonia, Ungaria, Serbia”, remarcă AOAR.
AOAR este o asociaţie a unor oameni de afaceri români cunoscuţi. Dintre aceştia s-au remarcat public Florin Pogonaru (preşedintele asociaţiei), Constantin Boştină, Anca Vlad, fondatorii George Copos, Ion Ţiriac şi Dan Voiculescu, ca şi George Butunoiu, Dragoş Bîlteanu, Gabriel Biriş, Dinu Patriciu, Irina Socol, Arin Stanescu, Camelia Şucu, Florin Talpeş, Dumitru Tudor, Alexandru Ion Ţiriac, Tiberiu Urdăreanu, Ştefan Vuza.