Oamenii sunt încă mai ieftini decât inteligența artificală pentru majoritatea locurilor de muncă – studiu MIT

Cercetătorii au analizat costul atractivităţii automatizărilor diverselor sarcini în SUA, concentrându-se pe locurile de muncă unde este folosită viziunea computerizată, de exemplu în cazul profesorilor şi evaluatorilor de proprietăţi imobiliare. Ei au descoperit că doar 23% din angajaţi, evaluaţi în funcţie de salariile în dolari, ar putea fi eficient înlocuiţi. În alte cazuri, deoarece viziunea computerizată este costisitoare de instalat şi operat, oamenii fac treaba mult mai economic.

Adoptarea AI în industrie a accelerat anul trecut, după ce software-ul generativ de inteligenţă artificială (IA) ChatGPT de la OpenAI şi alte instrumente generative au arătat potenţialul tehnologiei. Firmele de tehnologie, de la Microsoft Corp şi Alphabet Inc în SUA la Baidu Inc şi Alibaba Group Holding în China, au lansat noi servicii AI, accelerând planurile de dezvoltare, într-un ritm care, avertizează unii lideri din industrie, este imprudent de rapid. Temerile privind impactul AI asupra locurilor de muncă este de mult un motiv major de îngrijorare.

„Maşinile vor fura locurile noastre de muncă” este un sentiment frecvent exprimat în timpul perioadelor de rapide schimbări tehnologice. Astfel de anxietăţi au reapărut după crearea „modelelor de limbaj mari (LLM)”, susţin cercetătorii. Aceştia au descoperit că doar 23% din compensaţia angajatului „expus” la viziunea computerizată ar fi rentabilă pentru ca firmele să se automatizeze, din cauza costurilor ridicate ale sistemelor AI”.

Raportul cost-beneficiu la viziunea computerizată este cel mai favorabil în segmente ca vânzările cu amănuntul, transport şi depozitare, toate zonele unde Walmart Inc şi Amazon.com Inc sunt proeminente. Este, de asemenea, fezabil în domeniul îngrijirii sănătăţii. O lansare AI mai agresivă, în special prin oferte de abonament la servicii AI, ar putea extinde alte utilizări şi le-ar face mai viabile, susţin cercetătorii de la MIT.

Studiul a fost finanţat de MIT-IBM Watson AI Lab şi a utilizat sondaje online pentru a colecta date despre aproximativ 1.000 de sarcini asistate vizual în rândul a 800 de profesii. Dar 3% din astfel de sarcini pot fi astăzi automatizate în mod rentabil, iar procentul ar putea creşte la 40% până în 2030 dacă scad costurile şi se îmbunătăţeşte precizia.

Unul din cazurile studiate a fost o ipotetică brutărie. Zilnic, brutarii inspectează vizual ingredientele pentru controlul de calitate, dar aceste inspecţii reprezintă doar 6% din sarcinile lor. Economiile de timp şi de salarii de pe urma implementării de camere şi sisteme AI încă este departe de costul unei astfel de tehnologii modern, susţin cercetătorii.

„Studiul nostru examinează folosirea viziunii computerizate în economie, analizând aplicabilitatea la fiecare ocupaţie din aproape fiecare industrie şi sector. Am arătat că va fi mai multă automatizare în vânzările cu amănuntul şi în domeniul îngrijirii sănătăţii şi mai puţină în zone ca sectorul construcţiilor, minier sau imobiliar”, a explicat Neil Thompson, directorul FutureTech Research Project la MIT Computer Science and Artificial Intelligence Lab.

Aproximativ 40% din piaţa globală a forţei de muncă este expusă la AI. În economiile avansate, sunt expuse aproximativ 60% din slujbe, în urma prevalenţei locurilor de muncă orientate spre „abilităţi cognitive”. Expunerea generală este de 40% în economiile emergente şi de 26% în ţările cu venituri scăzute, avertiza luna aceasta directorul general al Fondului Monetar Internaţional, Kristalina Georgieva.

FMI nu reprezintă o voce singulară care avertizează asupra posibilelor şocuri economice provocate de AI. Într-o cercetare din 2023, economiştii de la Goldman Sachs au apreciat că progresele în AI ar putea expune la automatizare echivalentul a 300 milioane locuri de muncă pe plan global, cu alte cuvinte – concedieri masive.