Oana Petrescu, fost CEO Blue Air: Intrarea statului în acționariatul companiei ar fi maximizat șansele recuperarii ajutorului acordat. Până la sfârșitul anului 2021, Blue Air și-ar fi rezolvat problemele de lichiditate

14 09. 2022
blue air2

Libertatea a publicat ieri, 13 septembrie, documente din vara anului trecut, care arată situația financiară a companiei. Blue Air a solicitat transformarea ajutorului de stat acordat până la momentul respectiv în acțiuni.

Oana Petrescu, care a condus compania până în februarie 2022, și care conducea compania la momentul în care au fost redactate documentele citate de Libertatea, spune că transformarea ajutorului de stat în acțiuni i-ar fi permis companiei să-și rezolve problemele de lichiditate și să se finanțeze pe piața externă, inclusiv prin listarea pe bursa de investiții alternatice de la Londra, despre care Economica.net a scris aici.

„Memoriul nu solicita un ajutor suplimentar, ci doar modificarea formei ajutorului de stat deja primit: din scrisoare de garanție pentru un credit de la Eximbank în participare directă în capitalul Blue Air, statul român devenind astfel acționar. Astfel, Blue Air ar fi dobândit libertatea de acțiune pentru atragerea de capital suplimentar de pe piața externă , fără obligativitatea gajării a 75% din acțiunile noi emise așa cum este prevăzut în Acordul de garantare semnat cu Ministerul Finanțelor în data de 22 octombrie 2020, prevedere care face inoperabil orice demers de atragere capital.

Citeşte şi

Pe de altă parte, pentru statul român, intrarea în acționariatul Blue Air ar fi maximizat șansele recuperarii ajutorului de stat, societatea propunând chiar emiterea de acțiuni preferențiale, cu dividend prioritar, și/ sau răscumpărarea acțiunilor respective la un premium, în termen de maximum 5 ani. Astfel, până la sfârșitul anului 2021, Blue Air și-ar fi rezolvat problemele de lichiditate generate de prelungirea pandemiei, iar grupul Blue Air (i.e. Ridgecrest Ltd redenumită) ar fi putut finaliza listarea la Bursa din Londra – secțiunea de Investitii Alternative (“AIM”), continuand procesul de extindere în sudul Europei și conectarea regiunilor cu diaspora românească semnificativă atât cu România, cât și cu principalele hub-auri aeriene europene (Heathrow, Charles de Gaule, Amsterdam) și aducand venituri semnificative statului român”, ne-a transmis Oana Petrescu.

Petrescu mai spune că prin Memoriu nu s-au solicitat 54 de milioane de euro de la stat, ci conversia datoriei în capital pentru a se putea finanța de pe piața externă.

„Totuși, la cererea reprezentantului Ministerului Finanțelor de la acea dată în Consiliul de Administrație al Blue Air, am adăugat un scenariu secundar, în care am arătat faptul că în cazul în care statul român nu dorește să i se diminueze participația în capitalul Blue Air din cauza unei majorări de capital din surse externe, va avea bineînțeles optiunea de a sprijini el insuși compania – care ar fi devenit majoritar deținută de stat – prin suplimentarea ajutorului de stat, în orice formă ar fi considerat de cuviință”, mai spune Petrescu.

Amânarea ratelor

Pe lângă cererea făcută statului român, de a deveni acționar în companie, Blue Air a solicitat Eximbank „prorogarea plății dobânzilor scadente aferente lunilor august 2021 și septembrie 2021”, cerând să achite banii în primăvara acestui an, se arată într-un alt document obținut de Libertatea.

Fostul CEO Blue Air spune că în a doua jumătate a lunii august 2021, când întreaga industrie începea să se confrunte cu un nou val al pandemiei, care a dus la scăderea traficului aerian, au început discuțiile cu creditorii esențiali, printre care și Eximbank, care a acordat ajutorul de stat, pentru rescadențarea din timp a datoriilor.

„În ceea ce privește măsurile pe care le-am luat în lipsa finanțării, acestea au constat în principal în reducerea semnificativă a numărului de curse și avioane, reducerea numărului de baze, redimensionarea personalului, renegocierea termenilor de plată cu toți creditorii societății, inclusiv autoritățile relevante. Din păcate, toate aceste măsuri, deși necesare pentru supraviețuire, au dus inevitabil la reducerea valorii și a capacității de reziliență a companiei. Toate aceste decizii au avut în vedere păstrarea și protejarea activelor principale ale companiei: rețeaua de rute și destinații, pasagerii care au ales să continue să zboare cu noi în pofida tuturor greutăților cu care ne-am confruntat, oamenii din Blue Air și know-how-ul acestora, aeronavele noi Boeing 737-8 Max și comenzile de aeronave viitoare. Toate acestea au fost clădite intern, prin perseverenta oamenilor din echipa Blue Air, și ar fi foarte păcat să fie pierdute”, ne-a mai transmis Oana Petrescu.

Blue Air a anulat zborurile până pe 10 octombrie

Reamintim faptul că Blue Air a anunțat săptămâna trecută anularea tuturor zborurilor pentru perioada 6-12 septembrie, perioadă care a fost ulterior prelungită până la data de 10 octombrie. Totul a plecat de la o poprire a conturilor companiei venită de la Administrația Fondului de Mediu, pentru o datorie de 28 de milioane de lei.

Poprirea pe conturile companiei a dus la un efect de domino și toți furnizorii, spune Blue Air, au condiționat furnizarea servicii de plata datoriilor scadente. 

„În acest context au fost analizate toate aspectele privind modalitatea de reluare cât mai rapidă a activității de zbor, discutându-se în mod direct cu zeci de furnizori critici ai companiei, respectiv aeroporturi, societăți de handling, furnizori de combustibil, autorități de control al traficului aerian, precum și cu proprietarul aeronavelor operate de Blue Air. În urma acestora, Societatea își propune să reia zborurile începând cu data de 10 octombrie 2022„, a fost anunțul companiei din 9 sepembri, după ce AFM ridicase poprirea de pe conturile Blue Air.

127.000 de pasageri sunt afectați de anularea zborurilor timp de o lună, iar valoarea biletelor cumpărate este de 13 milioane de euro, a transmis recent compania la solicitarea Economica.net.