În broşura progamului de guvernare, la secţiunea „Readucem familia în centrul preocupărilor”, cu bulina „locuri de muncă”, USL promite românilor: CONTINUĂM PROIECTUL „PRIMA CASĂ”.
Etapa a patra a acestui program început în 2009, în care statul garantează jumătate din creditul luat de tinerii care sunt la prima casă, se încheie la sfârşitul acestui an. Decizia pentru continuarea acestui program, prin care s-au vândut 72.000 de case şi apartamente – dintre care aproximativ trei sferturi vechi – aparţine guvernului, şi se aştepta ca acesta să anunţe în campanie dacă merge mai departe sau nu cu garanţiile imobiliare de stat.
Nişte modificări recente ale programului şi direcţia generală a Băncii Naţionale a României, precum şi retragerea finanţării în valută în Europa de Est arată că Prima Casă ar putea să existe numai în lei. Motivul oficial este acela că debitorii români trebuie feriţi brusc de riscul valutar, operaţiune pentru care trebuie să plătească scump.
Cea mai mare bancă din ţară, BCR, a anunţat recent că trece exclusiv la finanţarea în lei pe toate zonele de creditare, inclusiv în programul Prima Casă.
Potrivit calculelor ECONOMICA.NET la un credit de 40.000 de euro pe 30 de ani, rata lunară creşte de la 195 de euro pe lună sau 884 de lei pentru un împrumut în euro la 1.348 de lei pentru echivalentul în lei.
Veniturile lunare necesare pentru a te califica la acest credit sunt mai mari cu 1.000 de lei (3.500 de lei) şi la sfârşitul creditului, la dobânzile actuale, pentru luxul de a te feri de riscul valutar ajungi să plăteşti încă o casă în plus la bancă.
Costurile şi contextul trecerii la creditarea în lei sunt prezentate în articolul: Prima Casă trece, uşor dar sigur, pe lei. Rata lunară creşte masiv, mulţi nu se vor mai califica.