Oficial Agricultură: Dacă ducem roşia românească în Occident, putem lua un preţ triplu pe ea

România a atras aproape 59% din fondurile europene pe dezvoltare rurală, banii plătiţi efectiv beneficiarilor români depăşind 5,15 miliarde euro, a declarat, într-un interviu acordat AGERPRES, directorul general al Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP), George Turtoi.

Acesta a precizat că suma plătită efectiv beneficiarilor români include şi contribuţia naţională, însă rata de absorbţie se referă strict la fondurile europene rambursate deja României din suma totală alocată pe actuala schema financiară de 8,1 miliarde de euro.

Directorul general al APDRP afirmă că pe noul Program Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014-2020 şi-ar dori să schimbe sistemul de selecţie din cauza întârzierilor mari înregistrate în evaluarea proiectelor, dar şi cel de achiziţie pentru beneficiarii privaţi prin crearea unei baze de date cu preţuri de referinţă rezonabile.

George Turtoi consideră că după 7 ani de investiţii realizate cu fonduri europene în mediul rural românesc, cel mai senzaţional proiect este legat de faptul că „atunci când mergi pe şosea şi te uiţi în stânga şi în dreapta nu mai vezi terenuri nelucrate”. Şeful APDRP afirmă că este important să fie continuate investiţiile pe lanţul de producţie, în special pe partea de colectare şi desfacere, pentru că, „dacă am duce în Occident roşia românească, aceea cu gust, cred că am putea să o vindem la un preţ triplu”.

AGERPRES: Absorbţia fondurilor europene este un subiect tot mai discutat şi abordat în ultima perioadă, în condiţiile în care actuala programare financiară se apropie de final. Cum stăm în momentul de faţă în privinţa absorbţiei fondurilor europene alocate pe dezvoltare rurală?

George Turtoi: Pot spune că pe dezvoltare rurală am ajuns la o rată de absorbţie efectivă de aproape 59%, bani rambursaţi României de Comisia Europeană (CE). Sistemul este puţin îngreunat şi din cauza ultimelor norme ale Ministerului de Finanţe, prin care nu mai putem face două plăţi pe lună, ci doar una singură, ca urmare a introducerii termenelor legale pentru deschiderea de cont şi atunci nu ne mai încadrăm cu două solicitări pe lună. Se fac eforturi şi din partea ministerului nostru (n.r. Ministerului Agriculturii) şi a celui de Finanţe ca să diminueze pe cât posibil termenele. Ca sumă efectivă plătită şi intrată în economia naţională suntem la 5,15 miliarde euro la începutul lunii august. Rata de absorbţie, mai exact de 58,7%, se referă doar la bugetul Uniunii Europene, la partea efectiv trasă de România şi rambursată de Comisie, fără contribuţia naţională, în timp ce suma efectiv plătită beneficiarilor cuprinde inclusiv contribuţia naţională. Noi, când vorbim de absorbţie de fonduri europene, spunem câţi bani au venit de la CE în România, pentru că asta contează, nu câţi bani am solicitat şi încă nu au fost plătiţi.

AGERPRES: Ce prognoze puteţi face pentru finele acestui an în privinţa absorbţiei de fonduri europene? Credeţi că veţi atinge ţinta de 1,4 miliarde de euro anunţată în primăvară?

George Turtoi: Noi sperăm să ne apropiem cât mai mult de targetul acesta pentru că, în principal, problemele cele mai mari nu ţin de structură şi de sistem, ţin de problema generală a crizei financiare şi a băncilor care acordă tot mai greu credite şi sunt mult mai atente. Marea problemă este că nu există o diferenţiere pe creditele din agricultură şi creditele din alte domenii, cum ar fi cele din imobiliare. Garanţiile sunt de cele mai multe ori aceleaşi. În toate celelalte state UE există bănci specializate pe agricultură, pentru că aici sunt alte riscuri, sunt alte prognoze. Este altceva decât o investiţie în imobiliare. Am văzut şi la noi vreo două bănci care au făcut nişte pachete speciale pe agricultură, dar discutând cu beneficiarii am aflat că garanţiile solicitate pentru obţinerea creditului sunt cam aceleaşi. Poate că în viitorul program va fi o deschidere mult mai mare, dacă va intra în funcţiune fondul mutual prin care se asigură riscurile climatice şi cele de piaţă. Fondul mutual de care se vorbeşte va fi constituit în prima etapă pe plăţi din Fondul European pentru Orientare şi Garantare Agricolă (FEGA), adică pe pilonul 1, dar va fi preluat ulterior pe viitoarea programare financiară 2014-2020 pe pilonul 2, adică pe plăţi din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurala (FEADR). Este un sistem în care asiguratorul este asiguratul, adică fermierii contribuie pentru constituirea fondului şi fondul îi despăgubeşte pe cei care au avut probleme. Cred că pentru bănci va fi eliminată o serie întreagă de riscuri şi consider că ar fi normal ca şi ele să relaxeze partea de garanţii şi să ia în considerare mai mult partea de investiţii.

AGERPRES: România riscă dezangajarea unor fonduri pe acest program de dezvoltare rurală, în condiţiile în care anul 2013 este ultimul an în care mai pot fi contractate proiecte pe sumele alocate de UE pentru perioada 2007-2013 pe PNDR?

George Turtoi: Noi suntem optimişti pe partea de dezvoltare rurală, însă tot timpul există un risc, mai ales când nu poţi controla factorii care determină acel risc. Noi am eliminat din sistem toate întârzierile, tot ce a fost blocaj în sistem. Am încercat să nu ne mai încadrăm doar pe termene procedurale şi să facem în avans totul. La cum arată cifrele în prezent, teoretic, ne încadrăm, dar în acelaşi timp, din cauza factorilor externi, riscul rămâne. Noi am încercat să-i ajutăm pe beneficiari. Am plecat în ţară, la fiecare centru regional, să ne întâlnim cu toţi beneficiarii care contribuie la partea de absorbţie, în vederea aflării tuturor problemelor beneficiarilor. De asemenea, am discutat şi de bănci, unde putem interveni pe partea de modificări, de soluţii. Cu alte cuvinte, le-am făcut consultanţă gratuită şi vă pot spune că dezamăgirea este vizavi de sistemul de consultanţă din România. Pe majoritatea problemelor, peste 80%, am văzut că nu ştia consultantul să-i sfătuiască corect, cum să facă partea de achiziţii, şi de aceea se întârzia foarte mult. Erau oameni care aveau banii şi întârziau foarte mult să vină în partea de plată pentru că proiectul era făcut prost. Poate ar fi bine să tragem un semnal de alarmă vizavi de calitatea consultanţei pe partea de fonduri europene. Faptul că noi, APDRP, am oferit consultanţă gratuită beneficiarilor s-a văzut printr-o creştere semnificativă la plată.

AGERPRES: Cum staţi în prezent în privinţa evaluării şi contractării de proiecte? Aţi afirmat că aveţi deficit de personal şi din această cauză evaluarea proiectelor s-a extins şi la o perioadă de un an.

George Turtoi: În prezent mai avem de evaluat şi de contractat proiectele din sesiunile anului trecut pe măsurile 121, 123, 312 şi 313, şi vom mai avea şi sesiunile care s-au închis anul acesta, respectiv pe 121 şi 123. Acum mai avem deschisă doar sesiunea dedicată fermelor de familie, 121, care se închide pe 14 august, în rest nu mai avem nicio sumă disponibilă pentru deschiderea altor sesiuni de depunere de proiecte. S-a făcut deja propunerea de realocare în cadrul bugetului PNDR, astfel încât să nu avem sume neangajate. Am reuşit din realocări şi din economiile făcute pe program să acoperim deficitul pe care l-am avut pentru măsurile de bunăstarea animalelor şi am asigurat toată partea de finanţare. Noi ne-am propus să finalizăm toată contractarea până la finalul anului, respectiv 8,1 miliarde euro cu tot cu axa 2 cu plăţi directe, iar numai pe partea de investiţii, circa 7,3 miliarde euro. Pe absorbţie efectivă trebuie să plătim tot până la finele anului 2015. Nu s-a acceptat ca la alte fonduri, regula de absorbţie ‘n plus 3’, adică un an în plus, până în 2016. Chiar dacă ne-am gândi să solicităm prelungirea, nu mai este posibil pentru că procedura CE şi termenele de solicitare au fost depăşite şi se consideră că pe programul nostru o să reuşim să ne încadrăm pe regula ‘n plus 2’, adică până în 2015, pentru că am depăşit destul de bine jumătatea sumei de absorbit, iar pe final de program intră foarte multe sume în plată.

În ceea ce priveşte deficitul de angajaţi, acesta este enorm. Nu pot să vă spun o medie de încărcătura pe angajat, dar în mod sigur este peste dublu faţă de cât ar fi fi norma de lucru normală. Acum agenţia are în jur de 1.400 -1.430 de angajaţi, dar Comisia, când ne-a făcut anul trecut auditul pe sistem, s-a exprimat informal că am mai avea nevoie de cel puţin 200 de angajaţi pentru ceea ce gestionăm noi în România. Costul de administrare a fondurilor, comparativ cu plăţile efectuate, este cel mai mic din Uniunea Europeană. Noi avem 5 miliarde de euro absorbiţi, iar acest cost este undeva la 0,2%. Şi în ceea ce priveşte salariile, acestea s-au menţinut la fel de ani de zile. Am ajuns printre codaşi. După noi mai este doar Ministerul Muncii, cu Programul de Dezvoltare a Resurselor Umane, în rest toţi care gestionează fonduri europene sunt peste.

AGERPRES: Ce ne puteţi spune despre corecţiile financiare aplicate României pe acest program de către Comisia Europeană? Cum stăm în comparaţie cu celelalte state membre?

George Turtoi: Singurele corecţii concretizate sunt de 12 milioane de euro pentru tot ce s-a plătit până acum, adică peste 5 miliarde de euro, în principal pentru partea de investiţii în ferme şi pentru procesare. Auditul CE se concentrează pe anumite aspecte cheie, acolo unde a fost cea mai mare plată, pentru că nu are cum să facă pe tot programul, pentru că avem 24 de măsuri pe PNDR şi este imposibil să auditeze 24 de măsuri într-o misiune. CE se concentrează pe valorile mari, acolo unde sunt şi riscurile financiare mai mari. Până în prezent, aceasta este singura corecţie primită oficial de la Comisie. Suma practic nu va fi plătită, ci va fi dedusă din sumele pe care le vom solicita ulterior. Ea a fost mai mare, dar am reuşit să o reducem. Aş putea spune că suntem printre fruntaşi, în comparaţie cu alte ţări din UE, în sensul că nu avem sume mari pe corecţii, raportat la sumele plătite, şi acest lucru a fost surprinzător şi pentru Comisie. Anul trecut, din cauza crizei, multe state au fost în deficit şi în dezangajări de sume, inclusiv în partea de corecţii. În România, nu numai că nu s-a dezangajat nimic, dar s-a depăşit şi ceea ce se aştepta CE să primească din partea României. Am depăşit cu câteva sute de milioane de euro estimarea.

AGERPRES: În toată această perioadă de derulare a programului aţi reziliat o mulţime de contracte şi aţi înregistrat şi beneficiari în insolvenţă. Care au fost principalele cauze?

George Turtoi: În total avem în jur de 1.800 de contracte reziliate şi două cauze principale. Ori beneficiarii nu au avut posibilitatea să le continue sau nici măcar să le înceapă din cauza lipsei cofinanţării şi atunci am anulat proiectele respective, ori din cauza depistării unor nereguli şi atunci contractele respective s-au reziliat şi se recuperează orice sumă plătită până în momentul respectiv. De asemenea, avem şi beneficiari care au intrat în insolvenţă, dar majoritatea sunt cei care au terminat proiectele, nu cei care sunt în implementare. Nu ştiu dacă a devenit o practică sau nu, dar pe OUG 166 eşti obligat să te constitui cu debit pentru că, dacă se declară falimentul şi nu eşti înscris, nu ai cum să recuperezi nimic. Astfel, beneficiarului care intră în insolvenţă i se constitutie datorie inclusiv debitul respectiv, deşi nu mulţi au înţeles că devine exigibil, doar la momentul falimentului, iar în planul de reorganizare nu ar trebui să-şi prindă debitul ca datorie. Mulţi nu au înţeles lucrul acesta şi vin la noi şi ne reproşează că le-am făcut debite şi că-i omorâm complet că nu mai au cum să iasă din insolvenţă. Consultantul ar trebui să ştie lucrul acesta.

AGERPRES: Cum va arăta noul PNDR 2014-2020? Ce veţi corecta şi ce greşeli din actualul program veţi încerca să nu le mai repetaţi?

George Turtoi: În noul program PNDR 2014-2020 vor fi preluate aceleaşi tipuri de investiţii generale, dar vor fi restrânse, pentru că unele măsuri din actualul program nu au avut succes, iar alte măsuri sunt incluse sau comasate în noua reforma a Politicii Agricole Comune. Pot să vă spun că mergem pe domeniile prioritare pentru că economia românească nu s-a ridicat încă. Va rămâne infrastructura, investiţiile în ferme, procesarea, lucrurile de bază vor rămâne sigur. Poate vor apărea noutăţi cu inovarea. Noi furnizăm doar un suport tehnic sută la sută pentru partea de programare, iar partea de programare este o politică a României pe 7 ani de zile. Prin urmare, Autoritatea de Management din MADR şi ministerul în sine, cei care fac politicile agricole ale ţării, sunt cei care decid. Noi furnizăm tot sprijinul şi suportul tehnic.

Ce aş corecta în noul program? În primul rând sistemul de selecţie, pentru că la ora actuală sunt vârfurile de sarcină atât de mari încât avem întârzieri de un an de zile, chiar şi de un an şi jumătate pe evaluarea proiectelor. Nu poţi să-i spui omului, după ce ai evaluat proiectul, gata dă-i drumul, semnează contractul, chiar dacă a fost evaluat într-o lună, pentru că trebuie să aştepte după toţi. Când primeşti 20.000 de proiecte nu ai cum să le termini într-o lună de evaluat. Acesta este primul lucru care trebuie reglat, partea de sistem de selecţie. Avem la ora actuală mai multe propuneri în acest sens şi sperăm să fie acceptate de Comisie. Trebuie să le prezentăm un sistem concurenţial, chiar dacă este combinat cumva cu ‘primul venit primul servit’, iar proiectele care ating punctajul maxim să fie finanţate imediat, să nu aştepte până la finalul evaluării.

În acelaşi timp, trebuie să vedem ce facem pe partea de implementare a proiectelor. În acest program am avut probleme foarte mari pe partea de acte adiţionale pentru modificări de soluţii şi prelungiri de termene. Proiectele s-au făcut foarte prost şi îmi pare rău că învinuiesc atât proiectanţii cât şi consultanţii care au venit cu soluţii tehnice, nu pot să spun nefezabile, dar care au suferit modificări de 4-5 ori. Aici văd o soluţie de a contracta direct, la nivel de proiect tehnic, fără să mai contractăm studiu de fezabilitate, care este doar o previziune şi până la finalizarea efectivă a lucrării suferă o mie de modificări. Avem la ora actuală proiecte şi cu zeci de acte adiţionale de modificare pe un singur proiect.

Şi pe partea de achiziţii ne gândim să reglăm anumite aspecte. Cel mai benefic lucru, şi eu cred că nu numai pentru fondul nostru, ar fi să creăm o bază de date cu preţuri de referinţă, în care să stabilim rezonabilitatea preţurilor. Vorbesc pe partea de beneficiar privaţi. Când ai o astfel de bază de date, şi sunt multe state care au o astfel de bază de date, Comisia nu îţi mai cere sistemul de trei oferte, ci poţi să achiziţionezi de unde vrei, cum vrei, dar în limita preţurilor rezonabile stabilite. Dacă s-ar crea o astfel de bază de date, la nivel naţional, nu cred că vom mai avea, la autostrăzi de exemplu, un preţ într-un judeţ şi un alt preţ în altul şi ar regla problema achiziţiilor. De asemenea, ne vom implica mai mult pe partea de beneficiari publici şi achiziţii publice, în sensul de a le crea modele şi proceduri standard pe care să le urmeze.

AGERPRES: Nu consideraţi că suntem în întârziere cu scrierea programului?

George Turtoi: Faţă de celelalte state nu stăm chiar rău, iar Comisia Europeană spunea că suntem singurul stat care a trimis şi partea financiară previzionată, niciun alt stat nu a făcut acest lucru. A fost introdus noul sistem cu acordul de parteneriat prin care trebuie să se coreleze toate fondurile între ele şi nu numai în România există problema asta de comunicare şi de corelare, ci în toate statele.

AGERPRES: În încheiere, v-aş ruga să-mi spuneţi care au fost măsurile cele mai căutate de beneficiarii români pe actualul program şi unul dintre cele mai inedite proiecte finanţate cu fonduri europene?

George Turtoi: Din câte ştiu, măsura de subzistenţă şi cea adresată tinerilor fermieri au avut cea mai mare căutare, dar aici au fost investiţii mici. După acestea au fost investiţiile în ferme şi în procesare, dar şi partea de infrastructură, unde au depus proiecte toate comunele ţării şi au contractat numai 800.

În privinţa celui mai inedit proiect, ce mi s-a părut mie cel mai deosebit şi inedit lucru în ţara asta, este că atunci când mergi pe şosea şi te uiţi în stânga şi în dreapta vezi că nu mai este teren nelucrat. În urmă cu 10 ani, dacă mergeai pe orice şosea din România, vedeai doar pârloagă în stânga şi dreapta. Eu am mers în toată ţara şi nu am văzut terenuri nelucrate şi cred că este un lucru bun. Zic eu că este ‘senzaţional’ pentru că vezi că economia se ridică mai ales pe partea de agricultură. Consider că trebuie să investim în continuare pe lanţul de producţie, în special la colectare şi desfacere, pentru că producţie se face. Cred că dacă am duce în Occident roşia românească, aceea cu gust, cred că am putea să o vindem la un preţ triplu. În Occident nu găseşti în magazine legume cu gust natural, toate au gust de măr. Cred că dacă am trimite legume din România ar fi o nebunie totală pentru ei.